Contextul este exploziv. Hasina, în vârstă de 78 de ani, a fost înlăturată de la putere în urma unei revolte sângeroase a studenților, care au protestat împotriva unui sistem de rezervare a locurilor de muncă în sectorul public. Ceea ce a început ca o mișcare pașnică s-a transformat într-un adevărat infern, după ce forțele de ordine au deschis focul asupra manifestanților. Bilanțul oficial: aproximativ 1.400 de morți și peste 20.000 de răniți. Hasina a fost acuzată că a ordonat personal reprimarea brutală, inclusiv prin cuvintele „împușcați-i”, iar în 2025 a fost condamnată la moarte în lipsă pentru crime împotriva umanității. Ea a respins sentința, numind-o „nulă din punct de vedere juridic”.
De atunci, Hasina trăiește în exil autoimpus la New Delhi, beneficiind de protecția autorităților indiene. Dhaka a cerut în mod repetat extrădarea ei, invocând un tratat bilateral, dar India a ezitat, invocând caracterul politic al acuzațiilor. „India consideră acest caz ca fiind o răzbunare politică a forțelor de la putere din Bangladesh”, a explicat Sanjay Bhardwaj, profesor de studii sud-asiatice la Universitatea Jawaharlal Nehru din New Delhi. Relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat după căderea lui Hasina, mai ales după ce guvernul interimar condus de Muhammad Yunus a criticat frecvent India. Însă, odată cu alegerea noului premier, Tarique Rahman, relațiile par să se îmbunătățească. India l-a invitat pe Rahman la summitul BRICS din septembrie.
Discursul de miercuri este cu atât mai important cu cât autoritățile de la Dhaka au interzis mass-media locale să transmită în direct intervenția fostului premier. „Eforturile de a reduce la tăcere disidența nu pot stinge vocile dincolo de granițe”, a reacționat Abu Obaidha Arin, un apropiat al lui Hasina. Nu este prima dată când aceasta încearcă să se facă auzită. În ianuarie, un mesaj audio al ei, difuzat la același FCC, a atras peste 100.000 de ascultători online. Atunci, ea l-a numit pe Yunus „fascist criminal” și a prezis că Bangladeshul nu va avea niciodată alegeri libere sub conducerea sa. Ministerul de Externe de la Dhaka a reacționat dur, spunând că „permiterea unui astfel de discurs de ură din capitala Indiei constituie o insultă la adresa poporului și guvernului Bangladeshului”.
Acum, Hasina promite să anunțe întoarcerea sa în Bangladesh, programată pentru decembrie 2025. „Poate voi fi ucisă, arestată sau închisă. Sunt conștientă de soarta mea. Dar vreau să mă întorc pentru că poporul meu mă cheamă”, a declarat ea pentru AFP. O întoarcere în condițiile în care o condamnare la moarte atârnă deasupra capului său este văzută de analiști ca o încercare de a rămâne relevantă politic și de a revitaliza un partid scos în afara legii. Awami League a fost interzisă să participe la alegerile din acest an, câștigate detașat de Partidul Naționalist din Bangladesh (BNP), condus de Tarique Rahman. Sub conducerea lui Hasina, mama lui Rahman, fostul lider Khaleda Zia, a petrecut ani de zile în închisoare pentru acuzații de corupție, considerate de BNP ca fiind motivate politic.
Smruti Pattanaik, cercetător la Institutul Manohar Parrikar pentru Studii de Apărare și Analiză din New Delhi, consideră că anunțul întoarcerii este menit să mobilizeze membrii Awami League și să le ofere o direcție. „Dacă partidul vrea să supraviețuiască, liderii trebuie să se gândească la viitorul partidului, nu la câștigul personal”, spune ea. În același timp, întoarcerea lui Hasina riscă să destabilizeze politic țara, având în vedere că ea încă se bucură de un sprijin semnificativ în rândul populației.
Pentru familiile victimelor, precum Shaina Begum, mama tânărului Sajjat Hosen Sojal, ucis de poliție cu câteva ore înainte de căderea regimului, justiția pare departe. „Nu pot fi liniștită până când ea (Hasina) nu este adusă înapoi și spânzurată în această țară”, a spus ea pentru Al Jazeera după anunțarea sentinței cu moartea.
India, deși neagă orice implicare în organizarea evenimentului, rămâne cel mai mare aliat al fostului premier. Sub conducerea ei, New Delhi a obținut acorduri economice și de securitate avantajoase cu Bangladeshul. Totuși, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe indian, Randhir Jaiswal, a declarat marți că „guvernul nu are nicio implicare și nu susține niciun punct de vedere exprimat la acest forum”. Rămâne de văzut dacă discursul de miercuri va fi un simplu exercițiu de imagine sau un pas concret spre o revenire care ar putea reaprinde tensiunile într-o regiune deja fragilă.
De ce este important:
Acest eveniment marchează prima apariție publică a lui Sheikh Hasina după doi ani de exil, într-un moment în care Bangladeshul încearcă să se stabilizeze sub o nouă conducere. Discursul său ar putea reconfigura peisajul politic al țării, mobilizând susținătorii Awami League și provocând o criză de legitimitate pentru guvernul actual. În același timp, reacția Indiei – care oscilează între sprijinul tacit pentru Hasina și dorința de a menține relații bune cu noul regim – va fi urmărită cu atenție de comunitatea internațională. Orice mișcare greșită ar putea duce la o escaladare a tensiunilor între cele două state vecine, cu impact direct asupra securității regionale.
