Noua regulă a Departamentului pentru Securitate Internă (DHS) stabilește o perioadă fixă pentru vizele de tip F (studenți internaționali), vizele J (vizitatori în programe de schimb cultural care pot lucra în SUA) și vizele I (membri ai presei). În prezent, aceste vize sunt valabile pe toată durata programului de studiu sau a angajării în Statele Unite. Conform noilor reglementări, care urmează să intre în vigoare pe 15 septembrie, perioada pentru vizele de student și de schimb nu va depăși patru ani. Pentru jurnaliști, viza care acum poate dura ani de zile va fi limitată la 240 de zile, iar în cazul cetățenilor chinezi, la doar 90 de zile.
În textul procesului, grupurile semnatare avertizează că aceste măsuri „vor descuraja studenții străini și alți non-imigranți să vină în Statele Unite, respinși de perspectiva intolerabilă de a-și pierde statutul legal de imigrare la jumătatea studiilor”. De asemenea, ele subliniază că „studenții vor pierde oportunități, școlile vor pierde talente, iar publicul va pierde miliarde de dolari din contribuțiile economice susținute de unul dintre cele mai importante exporturi ale Statelor Unite: educația”.
Un purtător de cuvânt al DHS a calificat procesul drept „teatral”. „Dacă mass-media chiar și-ar dori binele studenților internaționali legitimi, i-ar mulțumi președintelui [Donald] Trump pentru că a luat măsuri dure împotriva fraudei rampante, pentru a se asigura că doar cei care intenționează cu adevărat să studieze în Statele Unite primesc acest privilegiu”, a declarat oficialul, fără a oferi dovezi pentru presupusa fraudă.
Jon Schleuss, președintele sindicatului US NewsGuild-CWA, a descris noua regulă drept un atac la adresa jurnaliștilor. Randi Weingarten, președinta Federației Americane a Profesorilor (American Federation of Teachers), un sindicat național al cadrelor didactice, a declarat că SUA „încalcă legea în scopuri politice proprii și, făcând acest lucru, rănesc americanii și întreprinderile americane”, folosind studenții internaționali drept „pioni”. „Acest ultim asalt asupra cunoașterii din partea administrației Trump limitează în mod arbitrar timpul pe care cercetătorii internaționali îl au la dispoziție pentru a-și finaliza studiile și riscă să transforme un mediu primitor pentru studenți într-unul ostil”, a adăugat Weingarten.
Contextul acestei decizii se înscrie într-o serie mai largă de măsuri restrictive adoptate de administrația Trump în domeniul imigrației. De la preluarea mandatului, președintele a semnat mai multe ordine executive care vizează limitarea imigrației legale și ilegale, inclusiv suspendarea emiterii de vize pentru anumite categorii de lucrători și reducerea drastică a numărului de refugiați acceptați. Recent, administrația a anunțat și un nou proces pentru vizele H-1B, destinat lucrătorilor înalt calificați, care ar prioritiza candidații cu cele mai mari salarii, dar și o serie de măsuri menite să restrângă dreptul la cetățenie prin naștere.
Impactul acestor schimbări asupra sistemului universitar american este profund. Statele Unite au fost mult timp destinația preferată a studenților internaționali, atrăgând peste un milion de astfel de studenți în fiecare an. Aceștia contribuie anual cu zeci de miliarde de dolari la economia americană, prin taxe de școlarizare, cheltuieli de trai și crearea de locuri de muncă. Mai mult, multe universități se bazează pe talentul internațional pentru cercetare și inovare, iar o scădere a numărului de studenți străini ar putea avea efecte negative pe termen lung asupra competitivității academice a țării.
Pentru jurnaliștii străini, noua regulă reprezintă o lovitură directă asupra libertății presei. Limitarea vizei de presă la 240 de zile (sau 90 pentru chinezi) ar putea îngreuna acoperirea evenimentelor de lungă durată, investigațiile aprofundate sau chiar simpla activitate de corespondent într-o țară atât de vastă precum SUA. Jurnaliștii ar fi nevoiți să solicite prelungiri frecvente, ceea ce implică birocrație suplimentară, costuri și incertitudine. În plus, diferențierea între naționalități, în special tratamentul special acordat cetățenilor chinezi, ridică semne de întrebare cu privire la motivațiile politice din spatele acestei măsuri.
Criticii subliniază că administrația Trump folosește imigrația ca pe un instrument de presiune politică, iar aceste restricții nu fac decât să izoleze Statele Unite pe scena internațională. Într-o economie globalizată, talentele și informațiile circulă liber, iar țările care se închid riscă să rămână în urmă. De asemenea, măsura vine într-un moment în care universitățile americane se confruntă deja cu scăderi ale înscrierilor din cauza pandemiei de COVID-19 și a incertitudinilor legate de politicile de imigrație.
Procesul intentat de sindicate și grupuri de advocacy este doar unul dintre numeroasele demersuri legale împotriva politicilor administrației Trump. Multe dintre aceste acțiuni au fost intentate de organizații pentru drepturile imigranților, universități și chiar state americane. Rămâne de văzut dacă instanțele vor bloca această regulă, așa cum au făcut-o în alte cazuri similare. Până atunci, mii de studenți și jurnaliști străini trăiesc cu teama că statutul lor legal ar putea fi revocat peste noapte.
De ce este important:
Această decizie a administrației Trump nu afectează doar un grup restrâns de oameni, ci are implicații profunde asupra educației, economiei și libertății presei din Statele Unite. Limitarea vizelor pentru studenți și jurnaliști străini subminează atractivitatea globală a sistemului universitar american, care a fost mult timp un motor al inovației și al schimbului cultural. În același timp, restricționarea accesului presei străine ridică semne serioase de îngrijorare cu privire la transparență și la capacitatea jurnaliștilor de a informa publicul despre evenimentele din SUA. Într-o lume interconectată, astfel de măsuri izolaționiste pot avea consecințe negative pe termen lung, atât pentru America, cât și pentru comunitatea internațională. Procesul intentat de sindicate și grupuri civice reprezintă o încercare importantă de a proteja valorile fundamentale ale unei societăți deschise și democratice.
