Conform datelor prezentate de MSF, aproximativ 37% dintre facilitățile medicale din Sudan sunt complet nefuncționale. În același timp, planul de răspuns al Națiunilor Unite pentru această țară este finanțat doar în proporție de 41%, ceea ce înseamnă că resursele disponibile sunt dramatic insuficiente pentru a face față nevoilor imense. Situația este cu atât mai gravă cu cât, la începutul acestui an, aproximativ 19,5 milioane de oameni se confruntau cu niveluri critice de foamete, iar acum, odată cu reducerea ajutoarelor, perspectivele sunt și mai sumbre.
Mohammad Ibrahim, șeful misiunii MSF în Sudan, a declarat că organizația este copleșită de numărul tot mai mare de pacienți, în timp ce finanțarea pentru alte programe de ajutor dispare rapid. „Donatorii trebuie să protejeze serviciile de sănătate esențiale și să ofere finanțare sustenabilă și flexibilă organizațiilor care depind de aceste fonduri”, a spus el în raport. Este un apel disperat, lansat în plină Adunare Generală a Națiunilor Unite, acolo unde liderii mondiali au ocazia să intervină, dar unde, deocamdată, nu s-a întâmplat nimic concret.
Fabrizio Locuratolo, managerul pentru afaceri umanitare la spitalul MSF din Um Rakuba, a explicat că tăierile bugetare nu afectează doar sectorul medical. „Rațiile alimentare se micșorează, programele de protecție sunt dezmembrate, iar ultimele plase de siguranță dispar, lăsând refugiații complet expuși”, a avertizat el. În taberele de refugiați, unde oamenii trăiesc deja în condiții extrem de grele, lipsa hranei și a asistenței medicale transformă supraviețuirea într-o luptă de zi cu zi.
MSF leagă în mod direct aceste închideri de oprirea finanțării din partea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID), ale cărei granturi pentru Sudan s-au încheiat în iunie, precum și de reducerea semnificativă a ajutoarelor din partea instituțiilor europene, comparativ cu anul precedent. Raportul subliniază că lumea asistă la „tăieri istorice ale finanțării umanitare internaționale din partea guvernelor”, iar asistența umanitară globală a scăzut cu 35,8% față de anul trecut. Este o tendință îngrijorătoare, care lovește cel mai dur exact acolo unde nevoile sunt mai mari.
Conflictul dintre armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid (RSF), o grupare paramilitară, a ucis cel puțin 59.000 de oameni și a strămutat aproximativ 14 milioane de persoane de la izbucnirea sa, în aprilie 2023. Aceste cifre sunt însă probabil subestimate, având în vedere că multe zone rămân inaccesibile pentru organizațiile umanitare, iar violențele continuă să facă victime în fiecare zi. În regiuni precum Darfur sau Kordofan, situația este de-a dreptul catastrofală, cu atacuri repetate asupra civililor și blocarea ajutoarelor.
Pe lângă criza medicală, Sudanul se confruntă cu o criză a apei potabile, care afectează în special taberele de refugiați, cum este cazul celor din El Obeid, unde condițiile de trai sunt insuportabile. De asemenea, în sudul Kordofanului, atacurile grupărilor rebele au ucis recent cel puțin cinci oameni, adâncind și mai mult haosul. Fiecare zi care trece fără o intervenție internațională coordonată înseamnă mai multe vieți pierdute, mai multe familii destrămate și mai multă suferință pentru un popor deja epuizat.
Medicii fără Frontiere fac un apel urgent către comunitatea internațională să nu uite de Sudan. În timp ce atenția lumii este îndreptată spre alte crize, oamenii din această țară plătesc prețul unei indiferențe care ucide la fel de sigur ca gloanțele. Spitalele care încă mai funcționează sunt supraaglomerate, personalul medical este epuizat, iar medicamentele și materialele sanitare se epuizează rapid. Fără o finanțare de urgență, multe dintre aceste facilități vor fi nevoite să își închidă porțile, lăsând milioane de oameni fără nicio șansă de tratament.
Este o cursă contracronometru, iar miza este una existențială. Organizațiile umanitare care încă mai activează în Sudan fac tot ce pot, dar resursele lor sunt limitate. Guvernele care au promis sprijin trebuie să transforme vorbele în fapte, iar fondurile promise trebuie să ajungă rapid la cei care au nevoie. Altfel, colapsul sistemului de sănătate din Sudan nu va fi doar o criză umanitară, ci o catastrofă cu efecte pe termen lung, care va afecta generații întregi.
De ce este important:
Colapsul sistemului de sănătate din Sudan nu este doar o problemă locală, ci un test al solidarității internaționale. Fără o intervenție imediată, milioane de oameni vor muri din cauze tratabile, iar instabilitatea din regiune se va adânci. Este esențial ca donatorii internaționali să înțeleagă că fiecare zi de întârziere costă vieți omenești, iar protejarea serviciilor medicale de bază este prima linie de apărare împotriva unei catastrofe umanitare de proporții biblice.
