Raportul detaliază tactici brutale folosite de armată împotriva populației civile, inclusiv „bombardamente aeriene, incendieri, strămutări forțate și refuzul asistenței umanitare”. Aceste acțiuni au loc în timp ce forțele armate se confruntă cu grupări etnice armate și miliții pentru controlul acestei țări bogate în resurse. Cifrele sunt cutremurătoare: aproximativ 8.075 de civili, inclusiv 1.074 de copii, au fost uciși de la lovitura de stat, dintre care cel puțin 1.241 în ultimul an. Cu toate acestea, raportul avertizează că numărul real ar putea fi mult mai mare, sursele deschise indicând posibilitatea ca 15.731 de civili să fi fost uciși de la lovitura de stat și 3.102 în ultimul an.
Violența a dus, de asemenea, la creșterea numărului de persoane strămutate intern la 3,6 milioane. În plus, aproximativ 12,4 milioane de oameni se confruntă cu foamete acută, iar 400.000 de copii mici și mame suferă de malnutriție acută. Aceste cifre ilustrează o criză umanitară profundă, care afectează în mod disproporționat populațiile vulnerabile.
În vestul statului Rakhine, armata și Armata Arakanului – un puternic grup armat etnic împotriva căruia armata luptă – continuă să comită încălcări și abuzuri sistematice și răspândite împotriva minorității Rohingya, în majoritate musulmană. Această violență persistentă vine la nouă ani după o represiune brutală care a forțat aproximativ 700.000 de Rohingya să fugă în Bangladesh. Acum, asemenea violențe au provocat noi strămutări, adâncind și mai mult trauma unei comunități deja marginalizate.
Raportul acuză, de asemenea, Armata Arakanului de arestări arbitrare, tortură, violență sexuală și de gen, muncă forțată și recrutare forțată, precum și de distrugerea satelor și a locurilor de cult. Când Rohingya încearcă să scape de recrutarea forțată, sunt reținuți și „supuși în mod obișnuit la rele tratamente”. Foștii deținuți descriu bătăi, smulgerea unghiilor de la degete și aplicarea de ardei iute pe organele genitale. Aceste mărturii șocante dezvăluie o cruzime inimaginabilă, care sfidează orice normă internațională.
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de raport este legat de economia ilicită în plină expansiune din Myanmar. Absența statului de drept a permis dezvoltarea unor rețele transnaționale de crimă organizată, iar mineritul ilegal de pământuri rare în nordul statului Kachin și nord-estul statului Shan a devenit o sursă majoră de finanțare pentru aceste rețele. Imaginile din satelit confirmă că statul Kachin este principala zonă de minerit de pământuri rare, cu 302 de noi situri din 2021 – o creștere de 149%. Această exploatare necontrolată are consecințe devastatoare asupra mediului și sănătății publice.
Raportul subliniază că scurgerile din minerit au cauzat contaminarea mediului, ceea ce a afectat sănătatea maternă și reproductivă. Se constată o creștere bruscă a avorturilor spontane și a altor complicații legate de sarcină, asociate cu expunerea la metale grele și substanțe chimice. Aceste efecte asupra sănătății sunt o dovadă suplimentară a modului în care exploatarea resurselor și lipsa de reglementare afectează direct viețile oamenilor, în special ale femeilor și copiilor.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a calificat concluziile raportului drept profund tulburătoare. „Acest raport descrie o imagine de suferință, mizerie și cruzime la multiple niveluri și în toată țara, care este sfâșietoare”, a declarat Turk. El a făcut un apel către state, companii și investitori să își reconsidere implicarea cu statul birman. „Fac apel la toate statele, companiile și investitorii să facă o serioasă examinare a conștiinței cu privire la acțiunile lor – sau inacțiunea lor; să se întrebe: este aceasta corectă și justă pentru poporul din Myanmar?”
Această declarație subliniază responsabilitatea comunității internaționale de a acționa, nu doar de a condamna. De asemenea, ridică întrebări dificile despre complicitatea economică și politică a actorilor externi în perpetuarea crizei. În timp ce Myanmar se scufundă tot mai adânc în haos, este clar că fără o presiune internațională concertată și fără sancțiuni eficiente, situația va continua să se deterioreze, cu consecințe tragice pentru milioane de oameni.
De ce este important:
Acest raport al ONU nu este doar o simplă documentare a abuzurilor, ci un apel urgent la acțiune. El evidențiază o criză umanitară de proporții catastrofale, care amenință să devină una dintre cele mai grave tragedii ale secolului XXI. Importanța sa constă în faptul că oferă dovezi concrete și detaliate despre încălcările sistematice ale drepturilor omului, inclusiv crime de război și crime împotriva umanității, comise atât de armată, cât și de grupările armate. De asemenea, scoate la lumină legătura dintre exploatarea ilegală a resurselor și finanțarea conflictului, subliniind responsabilitatea companiilor și investitorilor internaționali. Într-o lume în care crizele umanitare sunt adesea ignorate, acest raport reamintește comunității internaționale că inacțiunea are consecințe devastatoare. Fiecare zi de amânare înseamnă mai multe vieți pierdute, mai multă suferință și o destabilizare regională care ar putea avea efecte de durată. Este esențial ca statele să răspundă apelului Înaltului Comisar și să ia măsuri concrete pentru a opri violența, a proteja civilii și a trage la răspundere făptuitorii.
