„Milițiile grupurilor de opoziție au fost dezarmate și îndepărtate, iar civilii s-au întors la viața de zi cu zi”, a declarat Ministerul Informației, Culturii și Turismului într-un comunicat. Violența provine dintr-un conflict legat de dacă președintele în exercițiu, Hassan Sheikh Mohamud, va rămâne la putere. El susține că parlamentul i-a prelungit în mod legal mandatul, în timp ce opoziția consideră aceasta o uzurpare a puterii.
A fost cea mai sângeroasă tulburare din capitală din ultimii ani, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă pentru declanșarea luptelor. Timp de aproape două zile, focuri de armă și explozii puternice s-au auzit în tot Mogadishu. Clădirile rezidențiale din apropierea zonelor de conflict au fost lovite în schimburile de focuri. Agenția ONU pentru refugiați a raportat cel puțin 13 morți și 189 de răniți, iar aproximativ 12.500 de familii au fugit pe măsură ce luptele s-au extins prin cartierele aglomerate, unii civili rămânând blocați în case.
Deși guvernul spune că oamenii s-au întors la viața normală, oficialii ONU au avertizat că impactul umanitar rămâne grav. Luptele au început în apropierea casei fostului prim-ministru Hassan Ali Khaire, în centrul Mogadishu, și s-au extins ulterior la reședința fostului președinte Sheikh Sharif Sheikh Ahmed, în nord. Ambii au fost în fruntea unei opoziții care cerea demonstrații și alegeri la timp.
Un protest programat pentru joi a devenit un punct de aprindere când Khaire și Sharif au insistat asupra dreptului de a organiza proteste în locațiile alese de ei, cu propriile echipe de securitate. Protestul nu a mai avut loc din cauza luptelor. Guvernul a respins propunerea și a avertizat împotriva marșului, argumentând că securitatea în capitală este fragilă și că acțiunea ar submina-o și mai mult. Khaire a ajuns la un acord cu guvernul joi și a fost escortat de forțele de securitate guvernamentale la cealaltă casă a sa din complexul securizat al aeroportului. Sharif a rezistat încă o zi în reședința sa privată din districtul nordic Abdiaziz, unde luptele s-au concentrat, până când medierea bătrânilor clanului a dus la un acord de încetare a focului.
După ce guvernul a declarat districtele curățate, convoiul lui Sharif s-a întors în zona fortificată de lângă aeroport. După ce Khaire a ieșit din reședința sa joi, el a fost sfidător într-o conferință de presă alături de alte figuri proeminente ale opoziției, spunând că incidentul nu îl va descuraja. „Nu vom înceta să cerem dreptul de a organiza alegeri în țară și ca acestea să aibă loc cât mai curând posibil”, le-a spus el reporterilor. „Nu vom face compromisuri în lupta noastră continuă. Nu o vom părăsi, nu ne este frică și nu ne vom opri.”
Piața Bakara, cea mai mare din țară, s-a închis, iar strada Maka al-Mukarama, o arteră principală a capitalei, a fost blocată. Guvernatorul adjunct al băncii centrale a estimat pierderile pentru afaceri și servicii la aproximativ 3,8 milioane de dolari, avertizând că aceasta este o proiecție, nu o cifră finală.
Criza este cel mai recent episod dintr-o lungă dispută privind modul în care ar trebui guvernată Somalia. Țara nu a mai organizat un vot național direct de la sfârșitul anilor 1960; de când statul a fost reconstruit în 2012, după colapsul din 1991, liderii au fost aleși de bătrânii clanurilor și de elite. Un conflict similar din 2021 cu fostul președinte Mohamed Abdullahi Farmaajo s-a transformat, de asemenea, în violență.
De ce este important:
Această criză subliniază fragilitatea instituțiilor politice din Somalia și incapacitatea de a organiza alegeri democratice directe, ceea ce alimentează instabilitatea cronică. Conflictul dintre președinte și opoziție riscă să escaladeze într-un război civil mai amplu, având în vedere că ambele părți dețin miliții înarmate. Impactul umanitar este sever: sute de mii de oameni sunt strămutați, iar economia locală suferă pierderi semnificative. În plus, această situație oferă un teren fertil pentru grupări teroriste precum Al-Shabaab, care profită de haos pentru a-și extinde influența. Stabilitatea Somaliei este crucială pentru securitatea regională în Cornul Africii, iar comunitatea internațională trebuie să medieze un dialog real pentru a evita o nouă prăbușire a statului.
