Sondajul arată că 78% dintre democrați susțin atât plafoanele de vârstă, cât și limitele de mandate. În rândul republicanilor, 83% sunt în favoarea unor limite maxime de vârstă, iar aproape 9 din 10 sprijină limitarea mandatelor. Aceste cifre vin pe fondul unei nemulțumiri tot mai răspândite față de longevitatea politică a unor figuri consacrate, pe care mulți alegători le consideră deconectate de realitățile generațiilor mai tinere.
„Cred că are sens să avem oficiali mai în vârstă, dar asta prezintă și dezavantaje clare”, explică Jean Twenge, profesor de psihologie la Universitatea de Stat San Diego, specializat în diferențele dintre generații. „Oamenii pot rămâne în funcții mai mult timp, dar ar trebui să o facă? Sondajul arată că mulți cred că răspunsul este nu.” Twenge subliniază că sprijinul pentru aceste măsuri nu variază semnificativ în funcție de vârstă – alegătorii în vârstă sunt la fel de înclinați să susțină plafoanele de vârstă și limitele de mandate ca și cei tineri. „Există un consens că, pentru a fi un lider eficient, nu ar trebui să ai 80 de ani”, adaugă ea.
Sondajul, realizat pe un eșantion de 1.322 de respondenți între 27 și 30 aprilie, are o marjă de eroare de +/- 3,1 puncte procentuale. Participanții au fost contactați prin apeluri telefonice live, mesaje text și online. Problema vârstei în politică nu este una nouă, dar a căpătat o atenție deosebită în ultimii ani din cauza lui Joe Biden, care a părăsit președinția la 82 de ani, și a președintelui Donald Trump, care s-a întors la Casa Albă la 78 de ani. Ambii s-au confruntat cu întrebări legate de capacitatea lor de a conduce. Aceste îngrijorări s-au extins și asupra Capitoliului, unde mulți lideri de top au peste 70, 80 sau chiar 90 de ani. De exemplu, liderul minorității din Senat, Chuck Schumer (democrat, New York), are 75 de ani, iar Chuck Grassley (republican, Iowa), președintele Comisiei Judiciare a Senatului, are 92 de ani.
Comparând structura de vârstă a Congresului cu cea a forței de muncă americane, diferența este uriașă. Vârsta mediană a unui lucrător în SUA este de 42 de ani. În schimb, pe Capitoliu, aceasta sare la 58 de ani pentru membrii Camerei Reprezentanților și la 65 de ani pentru senatori. Actualul Congres este al treilea cel mai în vârstă din istoria SUA, iar de luna martie a anului trecut, cinci membri au decedat, toți având 65 de ani sau mai mult.
Pentru unii alegători, această diferență tot mai mare de vârstă contribuie la un sentiment de deconectare față de liderii lor. „Simt că sunt complet depășiți. Ai oameni de 70 și 80 de ani în Congres care conduc țara... asta nu face bine tinerilor. Nu mă reprezintă pe mine”, spune Michael Hatch, un tânăr de 18 ani din Eudora, Kansas. Hatch face parte dintr-o generație care se simte profund alienată de politică. Un nou sondaj realizat de compania de cercetare AlphaROC, publicat exclusiv de NPR, arată că peste 60% dintre tinerii cu vârste între 18 și 29 de ani cred că politicienii nu reprezintă deloc sau nu reprezintă cu adevărat interesele persoanelor de vârsta lor. Mai mult, marea majoritate consideră că tinerii candidați nu sunt luați în serios.
Dar apelul pentru lideri mai reprezentativi vine din toate generațiile. Potrivit sondajului NPR, grupa de vârstă cu cel mai ridicat nivel de sprijin pentru ambele măsuri – plafoane de vârstă și limite de mandate – este generația X, cei cu vârste cuprinse între 40 și 60 de ani. Printre aceștia se numără și Patricia L., o alegătoare democrată de 62 de ani din Phoenix, care a cerut să i se folosească doar prenumele de teama repercusiunilor asupra locului de muncă. „Când mă gândesc la generația actuală de tineri adulți și la provocările cu care se confruntă – accesibilitatea locuințelor, costul vieții – trebuie să avem aceste voci în încăpere pentru a aborda problemele reale”, spune ea. „Cred că de aceea unii tineri se dezangajează de politică: pentru că simt că nu sunt auziți sau luați în serios din cauza vârstei. Ca persoană mai în vârstă, mi se pare nedrept.”
De ce este important:
Acest sondaj reflectă o nemulțumire profundă a electoratului american față de vârsta înaintată a liderilor politici, un fenomen care nu mai poate fi ignorat. Deși plafoanele de vârstă și limitele de mandate rămân doar propuneri teoretice, sprijinul masiv și transpartinic arată că americanii cer o schimbare reală. Într-o perioadă în care încrederea în instituții este la cote minime, iar tinerii se simt tot mai excluși, aceste date ar putea forța dezbateri serioase în Congres. Dacă tendința continuă, s-ar putea ca în viitorul apropiat să vedem inițiative legislative concrete care să limiteze vârsta maximă a parlamentarilor, ceea ce ar putea reconfigura complet peisajul politic american.
