„Înainte de invazia militară a Statelor Unite în Venezuela, doamna Flores de Maduro era sănătoasă din punct de vedere fizic și nu lua nicio medicație continuă, în afară de o injecție lunară pentru a controla prolapsul valvei mitrale”, se arată în documentul juridic. „Acum i se prescriu patru medicamente, ține nitroglicerină la îndemână în cazul unui posibil infarct și se confruntă cu recomandări medicale continue care sugerează explorare coronariană și intervenție chirurgicală.”
Flores a fost o figură proeminentă în guvernul soțului ei, servind ca primă doamnă de la inaugurarea acestuia în 2013. Înainte de prima inaugurare a lui Maduro, ea a fost, de asemenea, un membru de frunte al Partidului Socialist Unit din Venezuela (PSUV), principala mișcare politică a țării, conducând Adunarea Națională timp de peste patru ani. Dar Maduro s-a aflat mult timp în conflict cu administrația președintelui american Donald Trump, care a acuzat Venezuela că trimite traficanți de droguri în SUA. Atât Maduro, cât și Flores s-au confruntat, de asemenea, cu acuzații de participare la abuzuri ale drepturilor omului, inclusiv suprimarea violentă a disidenței politice.
După ce au lansat o operațiune militară de o zi pentru a-i răpi pe Maduro și Flores, administrația Trump i-a acuzat pe amândoi de acuzații legate de droguri și arme. În prezent, ei așteaptă procesul în New York City. Dar sănătatea lui Flores este pusă sub semnul întrebării de la îndepărtarea forțată din Venezuela, potrivit echipei sale juridice. După consultarea unor experți medicali externi, avocații lui Flores au declarat că cred că ea ar fi putut suferi un infarct minor pe 29 iulie, în timp ce se afla în custodia americană. Ei au pus, de asemenea, sub semnul întrebării dacă primește îngrijirea medicală adecvată pentru prolapsul valvei mitrale, o afecțiune care afectează una dintre valvele inimii.
De la încarcerare, avocații lui Flores au spus că ea nu a primit injecția lunară de care are nevoie pentru a gestiona afecțiunea. În schimb, i s-ar fi prescris aspirină pentru copii, o statină, diltiazem și nitroglicerină pentru a o folosi atunci când are dureri în piept. Medicii i-au recomandat să se supună unei proceduri cardiace, care ar putea duce la operații suplimentare la inimă. Dacă urmează un astfel de tratament, Flores „va avea nevoie de timp adecvat pentru a se recupera după orice proceduri, într-un mediu propice refacerii sănătății sale”, au spus avocații ei.
Documentul depus joi recunoaște că Flores nu „contestă că a primit îngrijire excelentă” din partea profesioniștilor medicali. Dar susține că „un centru de detenție nu are condițiile necesare pentru o astfel de recuperare”. Avocații ei au propus mutarea lui Flores de la Centrul Metropolitan de Detenție din Brooklyn la o reședință din districtul instanței federale din Manhattan, unde ea și Maduro urmează să fie judecați în iunie anul viitor. În arest la domiciliu, Flores ar fi supusă monitorizării armate non-stop, cu vizite restricționate la persoane aprobate de instanță și de procurorii federali. Casa ei ar fi, de asemenea, monitorizată video, iar convorbirile telefonice ar fi înregistrate, potrivit documentului.
Flores, în vârstă de 69 de ani, și Maduro, în vârstă de 63 de ani, sunt deținuți în custodia SUA de la raidul din ianuarie asupra casei lor din Caracas. Ambii au pledat nevinovați la acuzațiile de participare la o conspirație pentru a introduce cocaină în SUA.
Această cerere vine într-un moment tensionat al relațiilor dintre SUA și Venezuela, marcat de o operațiune militară controversată care a stârnit critici internaționale. Deși administrația Trump a justificat acțiunea prin necesitatea de a aduce în fața justiției persoane acuzate de trafic de droguri și abuzuri, multe voci au denunțat încălcarea suveranității Venezuelei și a normelor de drept internațional. Situația de sănătate a lui Flores adaugă o nouă dimensiune umanitară unui caz deja complex, ridicând întrebări despre tratamentul deținuților și despre echilibrul dintre securitate și drepturile fundamentale.
Pe de altă parte, apărarea subliniază că, în ciuda acuzațiilor grave, principiul prezumției de nevinovăție trebuie să prevaleze, iar condițiile de detenție nu ar trebui să agraveze starea de sănătate a unei persoane care nu a fost încă condamnată. Cererea de arest la domiciliu, cu măsuri stricte de supraveghere, pare a fi o încercare de a găsi un compromis între nevoile medicale și cerințele de securitate. Rămâne de văzut dacă judecătorul va accepta această soluție, având în vedere gravitatea acuzațiilor și profilul înalt al deținuților.
De ce este important:
Această cerere evidențiază tensiunile dintre necesitatea de a asigura drepturile fundamentale ale deținuților și rigorile securității naționale, într-un caz cu implicații geopolitice majore. Decizia instanței ar putea stabili un precedent important privind tratamentul persoanelor acuzate de crime grave, dar cu afecțiuni medicale serioase, și ar putea influența percepția internațională asupra sistemului judiciar american. În plus, subliniază vulnerabilitatea sistemului de detenție în fața nevoilor medicale complexe, ridicând întrebări despre standardele de îngrijire în închisorile federale. Pentru publicul larg, acest caz aduce în prim-plan dezbaterea despre limitele acțiunii militare și despre modul în care justiția este administrată în cazuri cu implicații politice sensibile.
