Programul, care a fost deschis între jumătatea lunii aprilie și 30 iunie, a atras un număr uluitor de solicitanți, depășind cu mult estimările inițiale ale guvernului, care anticipau aproximativ 500.000 de potențiali beneficiari. Cei care doresc să-și normalizeze situația trebuie să demonstreze că nu au antecedente penale și că au petrecut cel puțin cinci luni consecutive în Spania înainte de 1 ianuarie 2025. Autoritățile au la dispoziție trei luni pentru a procesa dosarele și a decide dacă eliberează un permis de muncă și de ședere valabil doar pe teritoriul spaniol.
America Latină domină statisticile, cu 67% din totalul cererilor. Columbia este țara cu cei mai mulți solicitanți (25,9%), urmată de Maroc (13,3%), Venezuela (11,8%) și Peru (8,8%). Africa contribuie cu 22,9% din cereri. Majoritatea covârșitoare a aplicanților sunt tineri – opt din zece au sub 45 de ani, iar 57% sunt bărbați, față de 43% femei.
Pedro Sánchez a apărat cu fermitate această inițiativă, argumentând că imigrația este vitală pentru economia spaniolă. „Fără imigrație, Spania ar pierde 19% din PIB până în 2050”, a declarat premierul marți, în cadrul unei prezentări pe tema migrației. „Ce înseamnă asta în termeni practici? Înseamnă că 90.000 de baruri ar trebui să se închidă, că 50.000 de clase de școală primară și gimnazială ar rămâne fără elevi și că aproximativ 220.000 de ferme ar dispărea.” Sánchez a adăugat că, fără imigrație, Spania ar fi „mai săracă, mai goală, mai slabă și fără resurse pentru a-și finanța statul social”.
„Spania nu a progresat niciodată construind ziduri”, a spus el. „Singurul lucru decent este să întindem o mână, nu să întoarcem spatele imigrației.”
Reacțiile nu au întârziat să apară. Liderii de afaceri spanioli au salutat măsura, văzând în ea o soluție pentru lipsa de forță de muncă din sectoare precum construcțiile, agricultura sau serviciile. Însă opoziția conservatoare și cea de extremă dreaptă sunt furioase. Santiago Abascal, liderul partidului Vox, a denunțat programul ca fiind o „invazie”. „Peste un milion de străini care acum concurează cu spaniolii pentru locuri de muncă, locuințe, locuri în grădinițe, paturi de spital și asistență socială. Este o invazie. Și este o trădare”, a scris Abascal pe rețeaua X.
Contextul european este tensionat. În timp ce Spania deschide porțile, alte țări, precum Italia, Franța sau Germania, înăspresc controalele la frontieră și limitează imigrația legală, sub presiunea partidelor de extremă dreaptă care câștigă tot mai mult teren. Spania rămâne un bastion al politicilor mai deschise, dar nu este imună la critici. Unii analiști atrag atenția că regularizarea masivă ar putea încuraja și mai multe intrări ilegale, iar integrarea unui număr atât de mare de oameni va necesita resurse considerabile.
Pe de altă parte, datele demografice ale Spaniei sunt îngrijorătoare: populația îmbătrânește rapid, iar natalitatea este scăzută. Fără imigranți, sistemul de pensii și cel de sănătate s-ar putea prăbuși. Sánchez a subliniat că imigranții aduc nu doar forță de muncă, ci și contribuții fiscale și inovație. „Nu este vorba doar de a umple goluri, ci de a construi o societate mai diversă și mai dinamică”, a spus el.
Programul spaniol este unul dintre cele mai ambițioase din Europa, dar rămâne de văzut câte dintre cereri vor fi aprobate efectiv. Procesul de verificare a cazierelor și a perioadei de ședere este strict, iar autoritățile au doar trei luni pentru a decide. În plus, permisul de muncă și ședere este valabil doar în Spania, ceea ce limitează mobilitatea în interiorul UE.
Pentru mulți dintre solicitanți, aceasta este o șansă la o viață mai bună. Maria, o columbiancă de 32 de ani care lucrează ca îngrijitoare la Madrid, a declarat pentru presa locală: „Am venit acum doi ani, am muncit în negru, fără drepturi. Acum, dacă primesc actele, pot visa la un viitor stabil.” Povestea ei este una dintre sutele de mii.
În concluzie, Spania face un pariu riscant, dar poate necesar. În timp ce Europa se închide, Sánchez încearcă să demonstreze că imigrația poate fi o oportunitate, nu o amenințare. Rămâne de văzut dacă acest model va funcționa pe termen lung sau dacă va alimenta și mai mult tensiunile politice și sociale.
De ce este important:
Acest program de regularizare masivă din Spania este un experiment social și economic unic în Europa actuală, într-un moment în care majoritatea țărilor înăspresc politicile de imigrație. Rezultatul său va influența dezbaterile globale despre migrație, integrare și sustenabilitatea sistemelor de welfare. Dacă reușește, ar putea deveni un model pentru alte state; dacă eșuează, va întări argumentele celor care cer frontiere închise. Este, de asemenea, un test pentru coeziunea socială și capacitatea administrativă a Spaniei.
