Atacurile aeriene și bombardamentele israeliene au vizat în special zonele controlate de Hezbollah, dar impactul asupra populației civile este devastator. Sate întregi au fost părăsite, iar oamenii fug în orașe precum Beirut, Sidon sau Tir, unde spitalele sunt deja supraaglomerate. „Nu mai avem paturi, nu mai avem materiale sanitare, iar personalul este epuizat”, a declarat un medic de la Spitalul Universitar din Tir, citat de Challands. „Primim zeci de răniți pe zi, mulți dintre ei copii și femei. Este un coșmar.”
Contextul acestei crize nu poate fi înțeles fără a privi la istoria recentă a Libanului. Țara se află într-o criză economică profundă din 2019, iar sistemul de sănătate a fost grav afectat de lipsa de fonduri, de medicamente și de personal calificat. Explozia din portul Beirut din 2020 a distrus mai multe spitale și a agravat situația. Acum, războiul cu Israelul adaugă o presiune insuportabilă. Organizațiile umanitare, precum Crucea Roșie și Medici fără Frontiere, încearcă să ofere ajutor, dar resursele sunt limitate.
Rory Challands a relatat că, în spitalul pe care l-a vizitat, medicii au fost nevoiți să trieze pacienții, acordând prioritate celor cu răni mai grave. „Am văzut oameni cu membre zdrobite, arsuri severe și traumatisme craniene. Unii nu au supraviețuit din cauza întârzierii în a ajunge la spital”, a spus el. Drumurile sunt bombardate, iar ambulanțele întâmpină dificultăți în a ajunge în zonele afectate. De asemenea, lipsa de combustibil pentru generatoare pune în pericol funcționarea echipamentelor medicale vitale.
Pe lângă răniți, spitalele trebuie să facă față și afluxului de persoane strămutate care caută adăpost. Mulți dintre aceștia dorm pe coridoare sau în curțile spitalelor, neavând unde să meargă. „Nu avem suficiente pături, mâncare sau apă potabilă. Oamenii sunt disperați”, a adăugat un asistent social.
Atacurile israeliene au fost justificate de oficialii de la Tel Aviv ca fiind necesare pentru a elimina infrastructura Hezbollah, dar criticii spun că acestea încalcă dreptul internațional umanitar, vizând zone civile. Până acum, peste 500 de persoane au fost ucise în Liban, iar numărul continuă să crească. Comunitatea internațională a cerut încetarea focului, dar eforturile diplomatice par să fie în impas.
În acest context, spitalele din Liban devin simboluri ale rezistenței și ale suferinței. Personalul medical, deși epuizat, continuă să lucreze cu abnegație. „Nu putem renunța. Dacă noi renunțăm, cine va mai avea grijă de acești oameni?”, a spus un chirurg, cu lacrimi în ochi.
De ce este important:
Această criză umanitară din Liban nu este doar o problemă locală, ci una care afectează întreaga regiune și stabilitatea globală. Spitalele copleșite reflectă eșecul comunității internaționale de a proteja civilii în conflicte armate. Fără o intervenție urgentă, numărul victimelor va crește, iar sistemul de sănătate libanez s-ar putea prăbuși complet, ceea ce ar duce la o catastrofă umanitară de proporții. Este esențial ca statele lumii să își asume responsabilitatea și să sprijine eforturile de pace și ajutor umanitar.
