Totul a început luni, când Ministerul rus al Apărării a emis o declarație prin care avertiza că plănuiește o serie de lovituri sistematice asupra instalațiilor industriei de apărare din Kiev, ca răspuns la un atac cu drone ucrainene asupra unui cămin studențesc din Starobilsk, în regiunea ocupată Luhansk. Moscova a cerut insistent cetățenilor străini, inclusiv personalului diplomatic și al organizațiilor internaționale, să părăsească orașul cât mai curând posibil. Această amenințare a fost considerată de către statele UE drept o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Convenției de la Viena privind relațiile diplomatice.
Belgia a reacționat prompt. Ministrul de Externe, Maxim Prevot, a declarat miercuri: „A amenința ambasadele nu este diplomație, este intimidare. Și este o încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Convenției de la Viena. Belgia nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev. Suntem alături de Ucraina. Nu vom fi intimidați.” Prevot a subliniat că Rusia este singurul agresor în conflictul din Ucraina și a îndemnat Moscova să se angajeze în negocieri de pace „autentice”.
Franța nu a rămas nici ea în urmă. Ministerul pentru Europa și Afaceri Externe a convocat ambasadorul rus la Paris, la cererea ministrului, și a emis un comunicat dur: „După bombardamentele masive de weekendul trecut și în lumina amenințărilor inacceptabile împotriva civililor ucraineni și a diplomaților străini, Ministerul pentru Europa și Afaceri Externe a convocat ambasadorul Federației Ruse în Franța.” Comunicatul acuza Rusia de cinism și dispreț față de dreptul internațional.
Aceste acțiuni diplomatice vin într-un moment extrem de tensionat. Rusia și-a intensificat atacurile asupra Ucrainei după incidentul de la Starobilsk. Duminică, Ucraina a fost lovită de 30 de rachete balistice rusești, dintre care doar 11 au fost interceptate, potrivit forțelor aeriene ucrainene. Președintele Volodimir Zelenski a făcut un apel disperat către președintele american Donald Trump, cerând sisteme de apărare aeriană și interceptoare. Într-o scrisoare adresată lui Trump și Congresului SUA, Zelenski a scris: „Vă cer ajutorul pentru a proteja cerul Ucrainei de rachetele rusești. Am propus deja ca Ucraina să fie gata să cumpere sistemele Patriot și rachetele interceptoare de care avem nevoie.”
În timp ce Statele Unite au încercat anterior să medieze negocieri de încetare a focului între Moscova și Kiev, eforturile lor s-au diminuat, mai ales pe fondul războiului american împotriva Iranului. Acest vid a deschis discuții despre posibilitatea ca Uniunea Europeană să preia ștafeta medierii. Cu toate acestea, ideea rămâne controversată. Mulți oficiali și state membre UE sunt reticenți să se angajeze cu Moscova, pe care o consideră nesinceră în ceea ce privește negocierile. De la invazia din 2022, UE a adoptat o politică de izolare a Rusiei, impunând sancțiuni și menținând puține contacte politice și diplomatice la nivel înalt.
Dar pe măsură ce războiul intră în al cincilea an, iar discuțiile conduse de SUA fac puține progrese, unii oficiali europeni încep să sugereze că UE ar trebui să fie pregătită pentru momentul în care va veni vremea să poarte negocieri cu Moscova. Președintele rus Vladimir Putin a intrat și el în joc miercuri, anunțând că este deschis la negocieri cu Europa, potrivit agenției RIA Novosti. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Moscova vede discuțiile din Europa privind potențialii negociatori cu Rusia ca pe o evoluție pozitivă.
Miniștrii de externe ai UE urmează să se întâlnească joi pentru a discuta cum ar putea aborda eventualele viitoare negocieri. În timp ce diplomația își face loc, luptele continuă pe teren. Armata rusă a preluat controlul asupra satelor Hraniv din regiunea Harkov și Vozdvyzhivka din Zaporojie, potrivit Ministerului rus al Apărării. În același timp, în regiunea Herson, un bărbat a fost ucis, iar o mamă și cele două fiice ale sale au fost rănite după ce un bombardament rusesc a lovit un loc de joacă în districtul Korabelny. În Dnipropetrovsk, loviturile rusești asupra Pavlohradului au avariat șase case și au provocat un incendiu la o locuință privată, fără a provoca victime. În regiunea Sumî, bombardamentele au rănit un polițist și o femeie de 55 de ani, avariind case, afaceri și vehicule.
Nici Rusia nu a scăpat neatinsă. O dronă a lovit un vehicul în regiunea Belgorod, rănind o persoană, iar două persoane au fost rănite într-un atac cu rachete asupra orașului Taganrog. În regiunea Krasnodar, resturi de dronă au provocat un incendiu la un terminal maritim din Tuapse, care a fost rapid stins, iar fragmentele au avariat case, dar nu au provocat răniți.
Această escaladare a tensiunilor diplomatice și militare vine într-un moment în care orice speranță de pace pare fragilă. La începutul lunii mai, Rusia și Ucraina au convenit asupra unei încetări a focului de trei zile, cu ocazia sărbătoririi victoriei asupra Germaniei naziste în 1945, dar luptele au reluat rapid, fiecare parte acuzând-o pe cealaltă de încălcarea acordului.
De ce este important:
Această confruntare diplomatică între UE și Rusia nu este doar un schimb de replici formale. Ea reflectă o deteriorare gravă a relațiilor și o lipsă de încredere care face aproape imposibilă orice mediere europeană pentru încetarea războiului. Amenințările Rusiei la adresa diplomaților străini subminează principiile fundamentale ale dreptului internațional și ale diplomației. În același timp, apelul disperat al Ucrainei pentru apărare aeriană arată cât de vulnerabilă este țara în fața rachetelor balistice rusești. Fără un sprijin internațional consistent, Ucraina riscă să piardă și mai mult teren, iar Europa se confruntă cu perspectiva unui conflict prelungit la granițele sale. Decizia UE de a convoca ambasadorii ruși este un semnal puternic că nu va tolera intimidarea, dar rămâne de văzut dacă acest gest va duce la o dezescaladare sau la o escaladare și mai mare.
