Atacurile au lovit și infrastructură civilă, relatează presa iraniană. Un aeroport din Iranshahr, aproape de granița cu Pakistanul, a fost avariat, iar o persoană a murit. Două poduri feroviare pe ruta spre Mashhad – unde urma să fie înmormântat fostul lider suprem ayatollahul Khamenei, ucis în februarie în raiduri americano-israeliene – au fost distruse, ceea ce a dus la suspendarea trenurilor de pasageri pe linia Teheran-Mashhad. De asemenea, au fost semnalate explozii în provincia Bushehr, unde se află centrala nucleară iraniană, deși CENTCOM susține că a vizat doar obiective militare. Ministerul de Externe iranian a condamnat atacurile, calificându-le drept „pretext fals” și „crimă de război”.
Iranul nu a rămas pasiv. Garda Revoluționară Islamică a ripostat imediat, lovind baze militare americane din Bahrain, Kuweit și Qatar. Potrivit corespondentului Al Jazeera la Teheran, Resul Serdar Atas, rachetele iraniene au vizat sisteme Patriot în Kuweit, o antenă satelit în Qatar și depozite de combustibil în Bahrain. Autoritățile kuweitiene au confirmat un rănit din cauza resturilor căzute, iar apărarea aeriană a interceptat trei rachete balistice, o rachetă de croazieră și zece drone sinucigașe. Oficialii iranieni avertizează că, dacă atacurile americane continuă, vor extinde loviturile asupra altor baze din Golf.
În plan diplomatic, situația este la fel de încâlcită. Acordul interimar de pace (MoU) semnat la 17 iunie, mediat de Pakistan, care a oprit luptele și a deschis un proces de negocieri de 60 de zile, pare să fie în colaps. Președintele american Donald Trump, aflat la summitul NATO de la Ankara, a declarat miercuri că, în opinia sa, acordul „s-a terminat”, deși a spus că va permite negociatorilor americani să continue discuțiile „deocamdată”. „Pentru mine, s-a terminat”, a afirmat Trump, numind liderii iranieni „periculoși” și „bolnavi”. Ulterior, joi, la bordul Air Force One, a părut să dea înapoi, sugerând că Iranul „vrea atât de mult să facă un acord”. Observatorii sunt sceptici: „SUA se află într-o fundătură cu Iranul și trebuie să-și schimbe abordarea. Bombardamentele nu funcționează”, a declarat pentru Al Jazeera Alam Saleh, profesor de politică la Universitatea din Bradford.
Trump a amenințat că va lovi infrastructura civilă iraniană, inclusiv centrale electrice și instalații de desalinizare, și a reînnoit amenințarea de a prelua insula Kharg, hub-ul petrolier al Iranului. Cu toate acestea, a precizat că actualele lupte nu vor duce la o acțiune militară „pe termen lung” și că „orice se va întâmpla, se va întâmpla foarte repede”. Pe rețeaua sa Truth Social, a postat videoclipuri cu explozii în Iran, scriind: „Aceasta este răzbunare pentru bombardarea navelor de ieri de către Iran. Dacă se mai întâmplă, va fi mult mai rău!”
Iranul ripostează și pe plan diplomatic. Președintele Parlamentului, Muhammad Ghalibaf, un negociator cheie, a scris pe X: „America încă nu a învățat că bullying-ul și încălcarea promisiunilor nu mai sunt fără costuri. Să fie clar: dacă lovești, vei fi lovit. Nu te agita fără sens, altfel te vei scufunda și mai adânc: Strâmtoarea Hormuz se va deschide doar cu «aranjamente iraniene», nu cu amenințări americane.” Ministrul de Externe Abbas Araghchi a răspuns comentariilor furioase ale lui Trump, spunând că Iranul nu va „răspunde vulgarității cu vulgaritate”.
În timp ce funeraliile ayatollahului Khamenei s-au încheiat joi, perioada de doliu trebuia să fie una de tensiuni reduse, dar realitatea este alta. Negocierile pentru un acord final, care ar fi trebuit să reia după înmormântare, sunt acum sub semnul întrebării. Strâmtoarea Hormuz, prin care trece o treime din traficul mondial de petrol, rămâne blocată: circulația este limitată la un coridor nordic aprobat de Iran, iar un altul, sudic, susținut de Oman și SUA, aproape că nu mai este folosit. Aproximativ 6.000 de marinari sunt încă blocați în zonă, potrivit șefului Organizației Maritime Internaționale, Arsenio Dominguez, care a avertizat că „niciun marinar nu ar trebui să-și riște viața doar pentru a-și face meseria”.
De ce este important:
Această escaladare bruscă între SUA și Iran, după luni de acord fragil, riscă să reaprindă un război regional devastator. Strâmtoarea Hormuz este o arteră vitală pentru economia globală, iar orice blocaj prelungit poate duce la creșteri vertiginoase ale prețului petrolului și la instabilitate în întregul Orient Mijlociu. De asemenea, atacurile asupra infrastructurii civile și amenințările reciproce arată că diplomația este pe punctul de a eșua, iar consecințele umanitare – de la marinari prinși în capcană la civili uciși – sunt deja grave. Următoarele zile vor fi cruciale pentru a vedea dacă cele două părți mai pot salva acordul sau dacă ne îndreptăm spre un conflict de amploare.
