Documentul, marcat ca „sensibil, dar neclasificat”, instruiește diplomații americani din Ierusalim să exercite presiuni asupra conducerii palestiniene pentru a renunța la candidatura lui Mansour pentru unul dintre cele 21 de posturi de vicepreședinte ale Adunării Generale. În caz contrar, se avertizează cu consecințe grave, inclusiv revocarea vizelor pentru membrii delegației palestiniene la ONU. Cablul menționează că Mansour „are un istoric de a acuza Israelul de genocid” și că această candidatură „alimentează tensiunile” și subminează planul de pace al președintelui Trump pentru Gaza.
„O tribună pentru Mansour nu ar îmbunătăți viața palestinienilor și ar deteriora semnificativ relațiile SUA cu Autoritatea Palestiniană. Congresul va trata acest lucru cu maximă seriozitate”, se arată în cablu. Această amenințare vine după ce, în septembrie 2024, administrația Trump a refuzat în mod rar vizele americane unor oficiali palestinieni de rang înalt, inclusiv președintelui Mahmoud Abbas. Cu toate acestea, atunci nu s-au revocat vizele pentru delegația palestiniană la ONU.
„În septembrie 2024, Departamentul a decis să renunțe la sancțiunile privind vizele și alte inadmisibilități pentru oficialii palestinieni desemnați la Misiunea de Observare a OLP la New York. Ar fi regretabil să fie nevoiți să reexaminăm orice opțiuni disponibile”, se precizează în cablul din 19 mai. De-a lungul deceniilor, SUA, atât sub administrații democrate, cât și republicane, s-au opus încercărilor palestinienilor de a obține statutul de membru deplin la ONU și în alte organisme internaționale, argumentând că acestea sunt mișcări unilaterale care subminează eforturile de pace cu Israelul.
Amenințarea de a revoca vizele diplomaților palestinieni la ONU este însă fără precedent. Hady Amr, fost oficial de rang înalt al Departamentului de Stat pentru afaceri palestiniene sub administrațiile Obama și Biden, a criticat această decizie. „În afara situațiilor extreme, cum ar fi spionajul rusesc sau interferența electorală, utilizarea restricțiilor de viză, așa cum raportați, este extrem de rară”, a declarat Amr pentru NPR. „În general, este contraproductiv, deoarece ai nevoie de diplomați pentru a rezolva problemele dintre țări, iar prin expulzarea diplomaților, subminezi nu doar capacitatea lor de a rezolva probleme, ci și capacitatea Statelor Unite.”
În februarie, ambasadorul palestinian Mansour a renunțat la o candidatură pentru președinția Adunării Generale a ONU, după ce SUA au făcut presiuni asupra sa, conform cablului diplomatic. „De la bun început, depunerea candidaturii a fost încă o încercare de a transforma Adunarea Generală a ONU într-un circ politic împotriva Israelului și de a consolida statutul delegației palestiniene pe ușa din spate”, a declarat ambasadorul israelian la ONU, Danny Danon, într-un comunicat pe X. „În schimb, delegația palestiniană ar trebui să se concentreze pe oprirea incitării la terorism și pe reformarea efectivă a Autorității Palestiniene.”
Alegerile pentru posturile de vicepreședinte sunt programate pe 2 iunie. Oficialii americani au făcut apeluri repetate către delegația palestiniană să nu candideze în această cursă. Ambasadorul palestinian se află pe o listă de țări din Asia și Pacific care candidează, inclusiv Afganistan, Irak și Mongolia, potrivit lui La Neice Collins, purtătoarea de cuvânt a biroului președintelui Adunării Generale a ONU. Cablul american avertizează că viitorul președinte al Adunării Generale ar putea cere unui vicepreședinte palestinian să prezideze sesiuni de înalt profil ale ONU.
Această mișcare a SUA este văzută ca o escaladare a tensiunilor diplomatice, într-un moment în care relațiile dintre Washington și Autoritatea Palestiniană sunt deja fragile. Pe de o parte, administrația Trump încearcă să-și impună planul de pace pentru Gaza, iar pe de altă parte, palestinienii caută să-și consolideze prezența pe scena internațională. Revocarea vizelor ar putea avea consecințe grave asupra capacității palestinienilor de a-și reprezenta interesele la ONU, dar și asupra credibilității SUA ca mediator în conflictul israeliano-palestinian.
Criticii acestei decizii subliniază că amenințările cu vizele nu fac decât să adâncească neîncrederea și să îngreuneze găsirea unor soluții diplomatice. În plus, o astfel de măsură ar putea fi percepută ca o încălcare a obligațiilor SUA ca stat gazdă al ONU, care trebuie să faciliteze accesul diplomaților la organizație. Rămâne de văzut dacă palestinienii vor ceda presiunilor sau vor continua să candideze, riscând sancțiuni fără precedent.
De ce este important:
Această amenințare a SUA marchează o escaladare majoră în relațiile diplomatice dintre Washington și Autoritatea Palestiniană, cu potențiale repercusiuni asupra procesului de pace din Orientul Mijlociu. Revocarea vizelor diplomaților palestinieni ar putea limita capacitatea acestora de a-și face auzită vocea la ONU, dar ar putea și submina credibilitatea SUA ca mediator imparțial. În plus, această mișcare reflectă o tendință mai largă de utilizare a vizelor ca instrument de presiune politică, ceea ce ridică întrebări serioase despre respectarea normelor diplomatice internaționale.
