Rubio nu a ezitat să laude guvernul președintelui ecuadorian Daniel Noboa, descriindu-l drept „cel mai implicat și mai agresiv partener” pe care Statele Unite l-au avut în demontarea rețelelor criminale și în „aducerea în fața justiției a unor oameni care nu au fost niciodată aduși în fața justiției înainte”. Declarațiile au fost făcute într-un context în care ambele administrații par să împărtășească o viziune comună asupra modului în care trebuie abordată problema criminalității organizate și a traficului de droguri în regiune.
Pe lângă pachetul de securitate de 45 de milioane de dolari, Rubio a anunțat lansarea unei inițiative de 10 milioane de dolari destinată combaterii mineritului ilegal de aur, recrutării în bande și traficului de droguri. Mai mult, Statele Unite vor livra Ecuadorului o navă de tip coast guard cutter și cinci ambarcațiuni de interceptare, care se adaugă celor șapte nave livrate anterior de Washington la începutul acestui an. Aceste livrări au scopul declarat de a consolida capacitatea marinei ecuadoriene de a face față amenințărilor tot mai complexe din Pacific.
Vizita lui Rubio în Ecuador face parte dintr-un turneu mai amplu de trei zile în America de Sud, care a inclus deja Columbia și se va încheia joi cu o escală în Peru. Securitatea a fost tema dominantă a acestui turneu, iar Statele Unite par hotărâte să își extindă influența în emisfera vestică, adoptând măsuri militare din ce în ce mai agresive în numele combaterii criminalității. Administrația Trump a etichetat recent mai multe organizații criminale latino-americane drept „organizații teroriste străine”, o mișcare care deschide calea unor acțiuni militare mai extinse.
„Acestea nu sunt grupuri obișnuite. În mod clar, ele se implică în infracțiuni comune, dar au capacități teroriste în întreaga regiune, iar acest lucru trebuie confruntat”, a declarat Rubio la Quito. „Ele trebuie demontate, trebuie înfrânte, iar noi suntem angajați să facem acest lucru.”
În cadrul vizitei de miercuri, Rubio a desemnat oficial gruparea Los Tiguerones, o rețea de trafic de droguri cu sediul în Ecuador, drept „organizație teroristă străină”, acuzând grupul de trafic de narcotice și de implicare în preluarea violentă a unei posturi de televiziune în 2024. Această desemnare are implicații semnificative, permițând Statelor Unite să utilizeze o gamă mai largă de instrumente legale și militare împotriva grupării.
Noboa, cel mai tânăr președinte din istoria modernă a Ecuadorului, a fost ales inițial pentru a finaliza mandatul după ce guvernul a fost dizolvat brusc în 2023. Pentru a-și asigura realegerea în 2025, Noboa s-a sprijinit puternic pe problemele de securitate, promițând o reprimare fermă a criminalității. Ecuadorul a cunoscut o creștere semnificativă a infracționalității după pandemia de COVID-19, organizațiile de trafic de droguri folosind tot mai mult porturile sale de pe coasta Pacificului pentru operațiunile lor.
Pentru a aborda această problemă, Noboa a desfășurat mii de militari și polițiști în zonele afectate de criminalitate. El a numit conflictul cu traficanții de droguri drept o „stare de război”, o retorică care se aliniază perfect cu platforma de securitate a administrației Trump. Cele două țări au forjat relații strânse de la revenirea lui Trump la putere în 2025, iar în martie, Statele Unite au confirmat că desfășoară operațiuni militare comune cu Ecuadorul.
Guvernele de dreapta din regiune, inclusiv cel al lui Noboa, au aderat la Coaliția Americană Anticartel (ACCC), un cadru regional de securitate creat și condus de administrația Trump. Recent, Ecuadorul a colaborat cu Statele Unite în eforturile de interceptare și atacare a ambarcațiunilor suspectate de legături cu traficul de narcotice. Marți, de exemplu, Statele Unite au interceptat o ambarcațiune despre care se credea că are legături cu gruparea criminală Los Choneros, predând suspecții autorităților ecuadoriene. A fost a șasea astfel de operațiune în mai puțin de două săptămâni.
Cu toate acestea, atât Statele Unite, cât și Ecuadorul au fost acuzate de încălcări ale drepturilor omului în cadrul operațiunilor lor antidrog. Statele Unite au efectuat aproximativ 68 de atacuri letale asupra ambarcațiunilor în Caraibe și în Pacificul de Est de la 2 septembrie 2025, într-o campanie menită să elimine „narco-teroriștii”. Peste 220 de persoane au fost ucise în aceste operațiuni. Unele familii, inclusiv din Ecuador, au acuzat administrația Trump că atacă și ucide pescari care nu aveau nicio legătură cu traficul de droguri.
Un supraviețuitor ecuadorian al unui atac american asupra unei ambarcațiuni a fost repatriat în octombrie 2025, unde a fost ulterior eliberat din detenție din lipsă de probe. Experții juridici au comparat aceste atacuri cu execuții extrajudiciare, în încălcarea dreptului internațional. Rubio, însă, a folosit vizita sa pentru a apăra campania de bombardare a ambarcațiunilor. „Scopul nostru nu este să vânăm pescari. Scopul nostru este să vânăm traficanții de droguri”, a spus el.
Această poziție fermă a administrației Trump ridică întrebări serioase cu privire la echilibrul dintre securitate și respectarea drepturilor omului în politica externă americană. Pe de o parte, cooperarea cu Ecuadorul pare să aducă rezultate concrete în lupta împotriva cartelurilor de droguri. Pe de altă parte, costul uman al acestor operațiuni, inclusiv moartea a peste 220 de persoane în atacuri asupra ambarcațiunilor, sugerează o abordare care prioritizează rezultatele în detrimentul procedurilor legale și al protecției civililor.
Rămâne de văzut dacă această strategie agresivă va produce stabilitate pe termen lung în Ecuador și în regiune sau dacă va alimenta resentimente și instabilitate suplimentară. Ceea ce este cert este că Statele Unite, sub conducerea lui Trump, au ales o abordare mult mai intervenționistă în America Latină, iar Ecuadorul a devenit un partener cheie în această viziune strategică.
De ce este important:
Această decizie marchează o escaladare semnificativă a implicării militare americane în America Latină și consolidează alianța dintre Washington și guvernul de dreapta de la Quito. Desemnarea grupării Los Tiguerones drept organizație teroristă străină și livrarea de echipamente militare suplimentare demonstrează o schimbare de paradigmă în politica externă americană, care pare să favorizeze soluțiile militare în detrimentul celor diplomatice. În același timp, acuzațiile de încălcări ale drepturilor omului și numărul mare de victime civile ridică semne de întrebare serioase cu privire la legalitatea și etica acestor operațiuni, un subiect care va continua să genereze dezbateri intense atât în Statele Unite, cât și la nivel internațional.
