Lista Pentagonului, actualizată anual, include acum 188 de firme, față de 134 în 2025. Companiile incluse sunt interzise de la participarea la contracte de apărare americane. Pentagonul definește „companiile militare chineze” ca entități deținute sau controlate de armata chineză, sau care contribuie la „fuziunea militar-civilă” a Chinei – strategia Beijingului de a îmbina cercetarea și inovația civilă cu cea militară. Pentru a fi desemnate, companiile trebuie să desfășoare și o parte din operațiuni în SUA.
Ambasada Chinei la Washington a condamnat această listare, numind-o „discriminatorie” și un exemplu al „exagerării” conceptului de securitate națională de către guvernul american. „Companiile chineze care fac afaceri în străinătate respectă cu strictețe legile și reglementările țărilor gazdă”, a declarat un purtător de cuvânt al ambasadei. „SUA ar trebui să înceteze această practică greșită și să creeze un mediu corect, just și nediscriminatoriu pentru companiile chineze.”
Alibaba, Baidu și BYD sunt printre cele mai cunoscute mărci chineze, dominând piețele de comerț electronic, căutare pe internet și, respectiv, vehicule electrice. Adăugarea acestor nume, care nu sunt asociate în mod obișnuit cu sectorul apărării, continuă tendința observată anul trecut, când Tencent, proprietarul aplicației WeChat, a fost inclus pe listă. Alte completări recente includ RoboSense Technology, o companie de AI și robotică cu sediul în Shenzhen, și Unitree Robotics, cu sediul în Hangzhou.
Decizia vine la mai puțin de o lună după ce președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping la Beijing, într-un summit de două zile menit să reducă tensiunile din războiul comercial și rivalitatea tehnologică dintre cele două țări. Această mișcare bruscă a Pentagonului subminează eforturile de detensionare și ridică semne de întrebare cu privire la direcția relațiilor bilaterale.
Dennis Wilder, un expert în securitate națională care a lucrat pe dosarul chinez la CIA și la Consiliul Național de Securitate al Casei Albe, și-a exprimat scepticismul cu privire la fezabilitatea implementării unei liste negre atât de „cuprinzătoare”. „Deși poate face unele firme americane mai precaute în a se angaja cu entitățile etichetate, de fapt, multe firme americane au deja relații profunde cu aceste entități, pe care nu le vor abandona decât dacă există penalități reale atașate parteneriatelor comerciale cu ele”, a declarat Wilder pentru Al Jazeera. „Sancțiunile atât de largi sunt sancțiuni care nu funcționează. Dacă SUA nu sunt dispuse să se decupleze complet de economia chineză, aceste sancțiuni sunt pur și simplu teatru”, a adăugat el. Pentru a fi eficiente, sancțiunile trebuie să fie țintite și să fie acceptate de alte state cheie cu mult înainte ca listele de entități să fie anunțate.
Această extindere a listei negre are implicații majore nu doar pentru companiile vizate, ci și pentru întregul ecosistem de afaceri global. Companiile americane care colaborează cu Alibaba, BYD sau Baidu ar putea fi descurajate să continue parteneriatele, de teama unor sancțiuni secundare. Pe de altă parte, companiile chineze ar putea fi forțate să-și reorienteze lanțurile de aprovizionare și să caute piețe alternative, accelerând tendința de „decuplare” tehnologică dintre cele două superputeri.
Reacțiile din mediul de afaceri sunt mixte. Unii analiști consideră că măsura este mai degrabă simbolică, având în vedere că multe dintre companiile listate nu depind semnificativ de contractele de apărare americane. Alții avertizează că aceasta ar putea fi o escaladare periculoasă, care va afecta încrederea investitorilor și va crea incertitudine pe piețele globale.
Pe termen lung, această decizie ar putea consolida determinarea Chinei de a-și dezvolta propriile tehnologii și de a reduce dependența de piețele și tehnologiile occidentale. De asemenea, ar putea încuraja alte țări să adopte măsuri similare, fragmentând și mai mult economia globală.
De ce este important:
Această extindere a listei negre americane marchează o escaladare semnificativă a războiului tehnologic și comercial dintre SUA și China. Includerea unor nume emblematice precum Alibaba, BYD și Baidu arată că Washingtonul este dispus să vizeze orice companie chineză, indiferent de profilul său comercial, dacă o consideră o amenințare la adresa securității naționale. Decizia subminează eforturile de detensionare și creează un climat de incertitudine pentru afacerile globale, forțând companiile să-și reconsidere strategiile de investiții și parteneriate. Pe termen lung, aceasta ar putea accelera decuplarea economică dintre cele două mari puteri, cu consecințe profunde pentru economia mondială, inovație și securitate.
