Filtrează articolele

Societate & Lifestyle

SUA reduce prezența militară în Europa: 50 de avioane de luptă și nave de război retrase din dispozitivul NATO

SUA reduce prezența militară în Europa: 50 de avioane de luptă și nave de război retrase din dispozitivul NATO
Statele Unite ale Americii se pregătesc să reducă semnificativ activele aeriene și navale alocate operațiunilor NATO în Europa, o mișcare care lovește din nou în încrederea aliaților europeni privind angajamentul Washingtonului față de alianța militară. Conform unui raport publicat de The New York Times, administrația președintelui Donald Trump intenționează să scadă numărul de avioane de luptă F-16 și F-15E desfășurate pentru NATO de la aproximativ 150 la 100, să reducă aeronavele de supraveghere maritimă de la 26 la 15 și să retragă complet opt avioane de realimentare aeriană. De asemenea, unul dintre cele două grupuri operative de bombardiere strategice, un submarin cu capacitate de lansare a rachetelor și un portavion vor fi repoziționate în alte regiuni.

Planul face parte dintr-o strategie mai amplă a SUA de a-și diminua prezența militară în Europa, în timp ce își concentrează resursele în Orientul Mijlociu, Asia și Americi. Mișcările majore de trupe de-a lungul flancului estic al NATO au fost deja anunțate, generând instabilitate în securitatea transatlantică într-un moment în care Europa este tot mai preocupată de potențialele amenințări militare rusești. Oficialii NATO au confirmat vineri că alianța este conștientă de unele reduceri planificate de SUA și au încercat să le prezinte într-o lumină pozitivă, susținând că retragerea va fi benefică pe termen lung.

„Această schimbare întărește planurile de apărare ale NATO prin reducerea dependenței excesive de un singur aliat și reflectă o transformare mai amplă care are loc în cadrul alianței”, a declarat Allison Hart, purtătoarea de cuvânt a NATO, pentru agenția Anadolu. „Este vorba despre a pune NATO pe o bază mai sustenabilă pentru deceniile următoare”, a adăugat ea.

Reducerile preconizate – care vor afecta capacitatea de recunoaștere și de atac la distanță lungă a NATO – și dezangajarea tot mai mare a SUA au forțat alianța să ia în considerare planuri alternative pentru apărarea Europei în cazul unui atac rusesc. Cu toate acestea, planurile eratice ale Washingtonului complică eforturile statelor membre europene de a-și stabili prioritățile. „Trebuie să ne concentrăm pe lucruri pe care le putem achiziționa rapid, pe care le putem desfășura rapid și pe care le putem scala și susține în timp, inclusiv capacități de foc la distanță lungă și drone”, a declarat comandantul suprem al NATO, generalul american Alex Grynkewich, la un spectacol aerian de la Berlin, joi. „Aceste tipuri de capabilități ne pot ajuta să atenuăm riscurile pe termen scurt, dacă ne vom găsi în situația de a descuraja și apăra”, a explicat el.

Trump a criticat în repetate rânduri NATO, inclusiv pentru ceea ce consideră un sprijin insuficient pentru războiul SUA-Israel împotriva Iranului, și a descris alianța drept un „tigru de hârtie”. Președintele american a acuzat, de asemenea, guvernele europene că investesc insuficient în armatele lor și se bazează prea mult pe protecția SUA, îndemnând atât aliații europeni, cât și pe cei asiatici să-și majoreze cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB. Trump este așteptat să participe la un summit NATO în Turcia, pe 7-8 iulie. Secretarul său de stat, Marco Rubio, a descris summitul drept „probabil cea mai importantă întâlnire din istoria NATO, pentru că există unele lucruri care trebuie clarificate și rezolvate”.

De ce este important:


Această decizie a SUA marchează o schimbare majoră în arhitectura de securitate europeană, punând sub semnul întrebării angajamentul american față de NATO și forțând Europa să-și asume un rol mai activ în propria apărare. Reducerile afectează capacități critice de recunoaștere și lovitură la distanță, esențiale pentru descurajarea unei potențiale agresiuni rusești. În același timp, ele reflectă o reorientare strategică a SUA către alte teatre de operațiuni, ceea ce ar putea slăbi coeziunea alianței și ar putea încuraja acțiuni provocatoare din partea Moscovei. Pentru România, ca stat de pe flancul estic, această evoluție subliniază necesitatea urgentă de a-și consolida capacitățile proprii și de a promova o cooperare mai strânsă în cadrul NATO, pentru a compensa diminuarea prezenței americane.

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți oferi o experiență de navigare cât mai plăcută. Continuarea navigării implică acceptarea acestora.