Departamentul de Justiție al SUA (DOJ) a renunțat la caz după ce Adani a promis o investiție de 10 miliarde de dolari în Statele Unite. „Departamentul de Justiție a revizuit acest caz și a decis, la discreția sa de urmărire penală, să nu mai aloce resurse suplimentare pentru aceste acuzații penale împotriva inculpaților individuali”, a declarat DOJ într-o scurtă scrisoare trimisă judecătorului Nicholas Garaufis de la Curtea Districtuală a SUA pentru Districtul de Est al New York-ului.
Cazul, inițial intentat de DOJ sub administrația fostului președinte Joe Biden, îl acuza pe Adani că a mituit oficiali pentru a obține contracte de energie solară în detrimentul investitorilor americani. „Inculpații au orchestrat o schemă elaborată pentru a mitui oficiali guvernamentali indieni pentru a obține contracte în valoare de miliarde de dolari, iar Gautam S. Adani, Sagar R. Adani și Vneet S. Jaain au mințit cu privire la schema de mită în timp ce încercau să atragă capital de la investitori americani și internaționali”, a declarat atunci Breon Peace, procurorul american pentru Districtul de Est al New York-ului.
Adani Green Energy a fost acuzată că a mituit oficiali pentru a câștiga un contract de construire a celei mai mari centrale solare din India. Adani ar fi indus în eroare investitorii furnizând informații despre practicile anticorupție ale companiei. Procurorii au spus că el și presupușii săi co-conspiratori au strâns peste 3 miliarde de dolari în acest proces.
Renunțarea la caz vine în contextul unor schimbări recente în echipa juridică a lui Adani. Miliardarul, a 17-a cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă estimată la 108 miliarde de dolari conform Bloomberg Billionaires Index, l-a numit în echipa sa juridică pe Robert J. Giuffra Jr., care se întâmplă să fie și unul dintre avocații personali ai președintelui Donald Trump, potrivit relatărilor din The New York Times de săptămâna trecută. Giuffra Jr. a declarat că Adani va promite o investiție de 10 miliarde de dolari în SUA, care, potrivit ziarului, ar aduce 15.000 de locuri de muncă. El a subliniat, de asemenea, că miliardarul neagă acuzațiile.
Adani a spus că dorește să investească în SUA, dar „nu putea face acest lucru atâta timp cât cazurile erau în desfășurare”, potrivit agenției de știri Reuters, care a citat surse anonime familiare cu cazul.
Luni, Departamentul de Trezorerie al SUA a anunțat o înțelegere de 275 de milioane de dolari cu Adani pentru presupuse încălcări ale sancțiunilor care implică Iranul. Compania a fost acuzată că a cumpărat gaz petrolier lichefiat (GPL) de la un comerciant cu sediul în Dubai care pretindea că furnizează gaz omanez și irakian, dar care provenea de fapt din Iran. Adani Enterprises a încetat, de asemenea, importurile de GPL în India și a creat un post de responsabil cu conformitatea pentru a se asigura că respectă orientările Departamentului de Trezorerie al SUA.
Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA (SEC) a soluționat, de asemenea, un proces civil cu Adani săptămâna trecută cu privire la presupusele mite, deși acordul necesită încă aprobarea legală. „Dacă este aprobat de instanță, [acesta] ar ordona lui Gautam Adani și Sagar Adani să plătească amenzi civile de 6.000.000 de dolari, respectiv 12.000.000 de dolari”, a declarat SEC într-un comunicat publicat joi.
Această decizie a DOJ ridică semne de întrebare cu privire la independența justiției americane și la modul în care interesele economice pot influența deciziile legale. Criticii susțin că renunțarea la acuzații după promisiunea unei investiții masive creează un precedent periculos, în care bogăția și conexiunile politice pot „cumpăra” imunitatea. Pe de altă parte, susținătorii lui Adani și ai administrației Trump argumentează că investițiile străine sunt vitale pentru economia americană și că acuzațiile erau nefondate.
De ce este important:
Acest caz evidențiază tensiunile dintre justiție și interesele economice la nivel global. Decizia DOJ de a renunța la acuzații după o promisiune de investiții de 10 miliarde de dolari ridică întrebări serioase despre integritatea sistemului juridic american și despre modul în care marile corporații și miliardarii pot influența deciziile guvernamentale. De asemenea, subliniază importanța transparenței în relațiile dintre stat și mediul de afaceri, mai ales în contextul globalizării și al competiției pentru investiții străine.
