Detaliile acordului provizoriu rămân însă neclare. Nu se știe nici dacă prelungirea de 60 de zile reprezintă un termen limită pentru negocieri. Armistițiul actual este deja deschis, fără o dată fixă de expirare. Memorandumul ar veni după ciocniri sporadice între SUA și Iran în Golf, care au amenințat să destrame armistițiul. Cele două părți au efectuat atacuri limitate mai devreme joi.
Axios a raportat primul acordul preliminar joi. Casa Albă a confirmat raportul pentru Al Jazeera. Potrivit Axios, acordul prevede că traficul navelor va fi „nerestricționat” în Strâmtoarea Hormuz, iar SUA vor ridica blocada navală asupra porturilor iraniene. Teheranul a revendicat suveranitatea asupra căii navigabile strategice, susținând că strâmtoarea trebuie gestionată în comun de Iran și Oman, deoarece trece prin apele teritoriale ale celor două țări. Dar SUA au respins orice formă de control iranian, inclusiv un sistem de taxare, în Strâmtoarea Hormuz.
Mai devreme joi, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a amenințat și Omanul – un aliat apropiat al Washingtonului – cu sancțiuni dacă facilitează impunerea de taxe pentru navele care trec prin strâmtoare. Pe lângă un acord privind calea navigabilă, memorandumul raportat cere, de asemenea, ca Iranul să se angajeze să nu urmărească o armă nucleară. Dar Teheranul a făcut deja acest angajament public de numeroase ori. Liderul suprem ucis, Ali Khamenei, care a fost ucis de SUA și Israel în prima zi a războiului, pe 28 februarie, emisese un decret religios împotriva armelor de distrugere în masă.
Președintele iranian Masoud Pezeshkian a reiterat joi că țara sa „nu caută arme nucleare”. „Nu facem diplomație cu umilință”, a fost citat de agenția de știri ISNA a Iranului. În timp ce acordul raportat ar putea rezolva problema Hormuz, alte puncte de dispută, inclusiv continuarea sancțiunilor americane și viitorul stocului de uraniu al Iranului, ar trebui abordate în discuții ulterioare. Iranul a insistat asupra dreptului său de a îmbogăți uraniu pe plan intern, ceea ce nu este interzis în temeiul Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT). Dar Trump a subliniat că întregul program nuclear al țării trebuie desființat.
SUA caută, de asemenea, limite ale producției de rachete și drone a Iranului, dar Teheranul a exclus negocierile privind politicile sale de apărare. O altă problemă este războiul în desfășurare din Liban, unde Israelul și-a intensificat atacurile, ucigând zeci de oameni în ultimele săptămâni și emițând ordine de strămutare forțată pentru două dintre cele mai mari orașe din sudul țării. Gruparea aliată Iranului, Hezbollah, și-a intensificat, de asemenea, lansările de drone împotriva forțelor israeliene invadatoare. Israelul a bombardat Beirutul joi pentru prima dată în trei săptămâni – al doilea atac asupra capitalei libaneze de la „armistițiul” din aprilie. Separat, guvernul libanez poartă discuții directe cu Israelul pentru a pune capăt războiului.
De ce este important:
Acest acord preliminar, deși fragil, marchează o posibilă schimbare majoră în dinamica conflictului dintre SUA și Iran, care a amenințat stabilitatea globală și securitatea energetică. Strâmtoarea Hormuz este o arteră vitală pentru transportul petrolului, iar orice restricție ar putea declanșa o criză economică mondială. De asemenea, angajamentul Iranului de a nu urmări arme nucleare, deși deja declarat, este un semnal că diplomația poate funcționa chiar și în cele mai tensionate momente. Cu toate acestea, rămân probleme nerezolvate, cum ar fi sancțiunile, programul nuclear și războiul din Liban, care ar putea submina orice progres. Pentru România și Europa, un acord între SUA și Iran ar putea reduce riscul unui conflict regional extins și ar putea stabiliza prețurile energiei, dar rămâne de văzut dacă părțile vor reuși să transforme acest armistițiu într-o pace durabilă.
