Cifrele vin cu câteva luni înainte de alegerile prezidențiale din Brazilia, programate pentru octombrie 2026, în care Lula candidează pentru un al patrulea mandat (neconsecutiv). El a promis să pună capăt defrișărilor ilegale până în 2030, iar aceste date arată că progresele sunt reale. În schimb, sub predecesorul său de extremă-dreapta, Jair Bolsonaro, defrișările au atins un vârf în 2022, când a fost curățată o suprafață de 13 ori mai mare decât New York City. Bolsonaro a promovat „dezvoltarea durabilă” și mineritul în Amazon, dar criticii spun că a permis o distrugere masivă a mediului și a erodat drepturile popoarelor indigene din regiune.
Lula l-a învins pe Bolsonaro în alegerile din 2022, în parte datorită promisiunii de a proteja resursele de mediu ale Braziliei. În primul său an de mandat, rata defrișărilor s-a redus la jumătate și a continuat să scadă. Cu toate acestea, Lula a fost criticat pentru autorizarea explorării petroliere în apropierea gurii fluviului Amazon, o decizie care a stârnit controverse în rândul ecologiștilor. De asemenea, el a gestionat relații tensionate cu administrația republicană a președintelui american Donald Trump, un susținător al lui Bolsonaro. Trump s-a opus cu voce tare urmăririi penale a lui Bolsonaro anul trecut, acuzat că a încercat să răstoarne rezultatele alegerilor din 2022. Bolsonaro a fost condamnat la 27 de ani de închisoare.
În iunie 2026, oficialii lui Trump au propus un nou val de tarife vamale asupra Braziliei, invocând practici comerciale neloiale și defrișările ilegale drept motive. Dar guvernul lui Lula a folosit cele mai recente date despre defrișări pentru a contesta acuzațiile. „Ei nu înțeleg munca pe care o facem pentru a reduce defrișările la zero până în 2030. Aceasta nu este o decizie a vreunei COP sau a Națiunilor Unite. Este o decizie a guvernului nostru”, a declarat Lula, referindu-se la Conferința Părților (COP) implicată în inițiativele ONU privind schimbările climatice.
Cercetătorii au creditat Brazilia cu un rol major în scăderea globală a pierderii pădurilor tropicale anul trecut. Declinul din Brazilia a coincis cu relansarea de către Lula a planului de acțiune împotriva defrișărilor și cu creșterea pedepselor pentru infracțiunile de mediu. Amazonul, cea mai mare pădure tropicală din lume, absoarbe cantități uriașe de carbon și ajută la reglarea climei globale. Oamenii de știință și grupurile de mediu monitorizează îndeaproape defrișările, care reprezintă principala sursă a emisiilor de gaze cu efect de seră ale Braziliei.
În cursa pentru președinție din octombrie, Lula, în vârstă de 80 de ani, se va confrunta probabil cu fiul cel mare al lui Bolsonaro, senatorul Flavio Bolsonaro, care a devenit principalul contracandidat de dreapta. Flavio a promis să continue moștenirea tatălui său, inclusiv o abordare mai permisivă față de exploatarea Amazonului. Această confruntare electorală va fi un test crucial pentru viitorul pădurii amazoniene și pentru angajamentele climatice ale Braziliei.
Pe lângă aspectele politice, datele INPE arată că eforturile de conservare încep să dea roade, dar rămân provocări majore. Defrișările ilegale continuă în zone îndepărtate, iar presiunile economice pentru extinderea agriculturii și mineritului sunt imense. Lula a încercat să echilibreze dezvoltarea economică cu protecția mediului, dar criticii spun că autorizarea explorării petroliere în apropierea Amazonului contrazice promisiunile sale ecologiste.
Cu toate acestea, scăderea cu 38% a defrișărilor în prima jumătate a anului 2026 este un semnal puternic că politicile lui Lula funcționează. Organizațiile de mediu au salutat vestea, dar au avertizat că este nevoie de mai multă fermitate pentru a atinge obiectivul de zero defrișări ilegale până în 2030. „Este un pas în direcția corectă, dar nu putem să ne relaxăm”, a declarat un purtător de cuvânt al Greenpeace Brazilia. „Amenințările rămân, iar următorul guvern trebuie să continue și să întărească aceste măsuri.”
Pe plan internațional, Brazilia își consolidează poziția de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice, în contrast cu administrația Trump, care a negat știința climatică și a promovat combustibilii fosili. Lula a folosit aceste date pentru a face presiuni asupra Statelor Unite și a altor țări să sprijine financiar conservarea Amazonului. „Nu putem face asta singuri. Lumea trebuie să contribuie la protejarea acestui patrimoniu comun al umanității”, a spus Lula într-un discurs recent.
În concluzie, scăderea defrișărilor la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu este o realizare notabilă pentru Lula și pentru Brazilia, dar rămâne de văzut dacă acest trend poate fi menținut pe termen lung. Alegerile din octombrie vor decide direcția pe care o va lua țara: continuarea politicilor de protecție a mediului sau revenirea la o abordare mai laxă, care ar putea duce la o nouă escaladare a defrișărilor. Viitorul Amazonului, al climei globale și al drepturilor popoarelor indigene depinde de această alegere.
