De la început, summitul a fost marcat de o atmosferă încărcată. Trump, cunoscut pentru retorica sa dură la adresa aliaților, a cerut din nou ca statele membre să atingă ținta de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare, amenințând chiar cu retragerea sprijinului american pentru cei care nu se conformează. „Nu mai putem fi naivii lumii libere”, a declarat Trump în cadrul unei sesiuni închise, potrivit unor surse diplomatice. Reacțiile au fost mixte: Germania și Franța au încercat să medieze, în timp ce statele baltice și Polonia au susținut poziția dură a Washingtonului.
Războiul din Ucraina a fost un alt subiect fierbinte. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, invitat special al summitului, a făcut apel la livrarea urgentă de sisteme de apărare antiaeriană și muniție. „Fiecare zi de întârziere costă vieți omenești”, a spus el, într-un discurs care a emoționat sala. Însă unele state membre, precum Ungaria și Slovacia, s-au opus creșterii ajutorului militar, invocând riscul unei escaladări cu Rusia. Turcia, gazda evenimentului, a încercat să joace rolul de mediator, propunând o nouă rundă de negocieri de pace între Kiev și Moscova.
Conflictul din Iran a adus și mai multă tensiune. Statele Unite au acuzat Teheranul că sprijină grupări militare care atacă baze NATO din Irak și Siria, iar Trump a sugerat posibilitatea unor lovituri preventive. Liderii europeni, în special Franța și Germania, au cerut prudență, temându-se de o conflagrație regională. „Nu putem permite ca Orientul Mijlociu să devină un nou câmp de luptă al Războiului Rece”, a avertizat președintele francez Emmanuel Macron.
Pe lângă aceste dosare fierbinți, summitul a abordat și probleme structurale ale Alianței. Secretarul general Jens Stoltenberg a prezentat un plan de reformă care vizează creșterea capacității de reacție rapidă și îmbunătățirea coordonării între statele membre. „NATO trebuie să se adapteze la noile amenințări, de la războiul hibrid la atacurile cibernetice”, a declarat Stoltenberg. Planul include înființarea unui fond comun de apărare de 100 de miliarde de euro, o propunere care a stârnit controverse, mai ales în rândul statelor care se confruntă cu constrângeri bugetare.
Turcia, ca gazdă, a profitat de ocazie pentru a-și reafirma importanța strategică. Președintele Recep Tayyip Erdoğan a subliniat rolul Ankarei în securitatea flancului sudic al NATO și a cerut sprijin pentru combaterea terorismului, referindu-se la grupările kurde din Siria. „Turcia este un aliat de încredere, dar așteptăm solidaritate reală din partea partenerilor noștri”, a spus Erdoğan. În același timp, el a reiterat opoziția față de aderarea Suediei la NATO, un subiect care a blocat extinderea Alianței de luni de zile.
Pe coridoare, diplomații au discutat și despre viitorul relațiilor transatlantice. O eventuală revenire a lui Trump la Casa Albă în 2025 este privită cu îngrijorare de multe capitale europene, care se tem de o repetare a politicii „America First”. „Trebuie să ne pregătim pentru orice scenariu”, a declarat un diplomat german sub protecția anonimatului. În acest context, unele state membre au propus crearea unui pilon european de apărare mai puternic, în cadrul NATO, o idee care a fost primită cu scepticism de Washington.
Ziua a doua a summitului a început cu o sesiune dedicată parteneriatelor globale. Liderii au discutat despre cooperarea cu Japonia, Australia și Coreea de Sud, în contextul ascensiunii Chinei. De asemenea, s-a convenit asupra unui nou pachet de sprijin pentru Ucraina, în valoare de 40 de miliarde de euro, deși detaliile rămân de stabilit. „Nu este vorba doar de bani, ci de voință politică”, a comentat un analist.
În paralel, protestele antiguvernamentale de la Ankara au adus un plus de tensiune. Sute de manifestanți s-au adunat în fața centrului de conferințe, cerând încetarea sprijinului militar pentru Israel și retragerea trupelor turce din Siria. Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea, iar câteva persoane au fost reținute. Evenimentele au fost rapid condamnate de organizațiile pentru drepturile omului, care au acuzat autoritățile de reprimare excesivă.
Pe măsură ce summitul se apropie de final, rămân multe semne de întrebare. Va reuși NATO să depășească diviziunile interne? Va accepta Turcia aderarea Suediei? Va continua sprijinul pentru Ucraina la nivelul actual? Răspunsurile vor veni în următoarele luni, dar un lucru este cert: Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu cele mai mari provocări de la sfârșitul Războiului Rece. Iar Ankara, cu poziția sa geostrategică unică, rămâne un actor cheie în ecuația securității euroatlantice.
De ce este important:
Acest summit NATO de la Ankara nu este doar o reuniune diplomatică de rutină, ci un test de rezistență pentru cea mai puternică alianță militară din istorie. Deciziile luate aici vor influența direct securitatea Europei, relațiile transatlantice și echilibrul de putere în Orientul Mijlociu. În contextul războiului din Ucraina, al tensiunilor cu Iranul și al incertitudinilor politice din Statele Unite, NATO trebuie să demonstreze că poate rămâne unită și relevantă. Pentru România, ca stat membru de pe flancul estic, rezultatele acestui summit sunt cruciale: ele vor determina nivelul de sprijin militar, prezența trupelor aliate pe teritoriul nostru și capacitatea de a face față amenințărilor hibride. De aceea, fiecare cetățean ar trebui să urmărească cu atenție evoluțiile de la Ankara.
