Anunțul a fost făcut printr-o declarație comună a Ministerului Afacerilor Externe al Indiei și al Uniunii Africane, care subliniază „importanța asigurării participării și implicării depline a liderilor și părților interesate africane, ținând cont de situația de sănătate publică emergentă de pe continent”. Summitul India-Africa, un eveniment major de diplomație economică și politică, reunește lideri din cele 55 de state africane și India, vizând consolidarea parteneriatelor în domenii precum comerțul, tehnologia și securitatea. Amânarea sa reflectă gravitatea crizei sanitare din Africa Centrală.
Epidemia actuală de Ebola, a 17-a din istoria RDC, a fost declarată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept urgență internațională. Până în prezent, se suspectează că boala a provocat 139 de decese și există 600 de cazuri suspectate. Două cazuri au fost confirmate și în Uganda vecină. Ceea ce face această epidemie deosebit de periculoasă este contextul conflictelor armate prelungite din estul RDC, în special luptele dintre armata congoleză și rebelii M23, care controlează acum vaste teritorii, inclusiv orașul Bukavu, capitala provinciei Sud-Kivu, căzut în mâinile lor în februarie 2025.
Primul caz de Ebola din Sud-Kivu a fost raportat joi de purtătorul de cuvânt al M23. Potrivit acestuia, persoana infectată era „un compatriot în vârstă de 28 de ani, venit din Kisangani”, un oraș important din provincia estică Tshopo, unde nu au fost înregistrate până acum infecții cu Ebola din actualul focar. „Persoana respectivă, din păcate, a decedat înainte ca diagnosticul să fie confirmat”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Cazul a fost localizat într-o zonă rurală din apropierea orașului Bukavu, ceea ce marchează o extindere a epidemiei care, potrivit experților, a circulat timp de aproximativ două luni în provincia Ituri, la câteva sute de kilometri nord, înainte de a fi detectată săptămâna trecută.
Eforturile de a opri răspândirea acestei boli mortale, care a ucis peste 15.000 de oameni în Africa în ultima jumătate de secol, sunt serios îngreunate de conflictul armat din estul RDC. Gruparea M23 nu a gestionat niciodată un răspuns la o epidemie gravă precum Ebola, iar prezența virusului în zone urbane dens populate complică și mai mult intervenția. Deși M23 a declarat la începutul săptămânii că este angajat să colaboreze cu partenerii internaționali pentru a limita epidemia, realitatea pe teren este sumbră. Lucrătorii din prima linie spun că le lipsesc proviziile de bază, iar unii atribuie această situație tăierilor de ajutoare externe de către principalii donatori internaționali, în special Statele Unite.
Tăierile bugetare ale USAID și ale altor agenții au redus drastic capacitatea de reacție a sistemelor de sănătate locale. În estul RDC, unde infrastructura medicală este deja fragilă din cauza deceniilor de conflicte, lipsa de fonduri înseamnă că echipele de intervenție nu pot achiziționa combinezoane de protecție, dezinfectanți sau truse de testare. De asemenea, logistica este o provocare majoră: drumurile sunt periculoase din cauza luptelor, iar accesul în zonele controlate de rebeli este limitat de birocrație și neîncredere.
OMS a avertizat că epidemia se poate răspândi rapid în țările vecine, mai ales în Uganda, Rwanda și Burundi, unde sistemele de sănătate sunt și ele sub presiune. Deși există un vaccin eficient împotriva tulpinii Zaire a Ebola, tulpina actuală (posibil o variantă nouă) necesită dezvoltarea unui vaccin specific, iar procesul este încetinit de lipsa de finanțare și de instabilitatea din regiune.
Amânarea summitului India-Africa este un semnal diplomatic puternic: comunitatea internațională recunoaște că situația din RDC este atât de gravă încât liderii africani nu pot părăsi continentul pentru a participa la evenimente de anvergură. În același timp, India, care are relații economice strânse cu Africa (comerțul bilateral depășind 70 de miliarde de dolari), își arată solidaritatea, dar și prudența. Nu este clar când va fi reprogramat summitul, dar surse diplomatice sugerează că acesta ar putea avea loc în toamna anului 2025, dacă epidemia va fi controlată.
Pe lângă impactul umanitar direct, epidemia de Ebola are consecințe economice și politice majore. Mineritul, în special cel de cobalt și coltan, vital pentru industria electronică globală, este concentrat în estul RDC. Orice perturbare a activității miniere din cauza carantinelor sau a conflictelor poate afecta lanțurile de aprovizionare mondiale. De asemenea, instabilitatea cronică din regiune alimentează o criză umanitară de proporții: peste 7 milioane de persoane sunt strămutate intern, iar accesul la apă potabilă și hrană este limitat.
De ce este important:
Această criză sanitară, suprapusă peste un conflict armat activ, reprezintă un test major pentru capacitatea comunității internaționale de a răspunde la urgențe în medii ostile. Amânarea summitului India-Africa arată că liderii globali iau în serios amenințarea, dar fără o coordonare rapidă și resurse financiare consistente, Ebola riscă să devină o catastrofă umanitară regională. În plus, tăierile de ajutoare externe, în special din partea SUA, subliniază o vulnerabilitate structurală: sănătatea globală nu poate fi lăsată la mila bugetelor naționale volatile. Pentru România și Europa, această criză este un avertisment că bolile infecțioase nu cunosc granițe, iar instabilitatea din Africa poate genera valuri migratorii și presiuni asupra securității sanitare globale.
