Pentru generații întregi, familia Flores a pescuit de pe coasta Pacificului ecuadorian. În satul San Mateo, sus pe deal, deasupra portului mic, se află gospodăria lor. Acolo, José Hernán Flores, în vârstă de 51 de ani, povestește cum tatăl său a început totul. A construit o afacere de familie, dar costurile tot mai mari și bandele de traficanți de droguri care cereau taxe de protecție i-au lăsat cu o singură ambarcațiune. Pe 2 martie, Flores era la cârmă, pescuind în largul Insulelor Galapagos, cu un echipaj de 16 oameni. Totul părea normal până când, în jurul orei 13:30, unul dintre pescari a strigat: „Căpitane, uite! Două drone vin spre noi!”
Una dintre drone a sfâșiat cabina căpitanului. „Bum! A explodat. Cabina s-a umplut de flăcări”, își amintește Flores. Nepotul său, Jordi, zăcea pe podea, sângerând. Toți s-au înghesuit în două bărci mici de pescuit și au vâslit spre o navă albastră pe care o văzuseră cu zile în urmă. Credeau că este un trauler de ton. În realitate, era o navă militară. Când s-au apropiat, bărbați înarmați au strigat în engleză: „Mâinile sus!” Le-au legat mâinile cu cătușe de plastic, le-au pus glugi pe cap, cu excepția lui Jordi, care era rănit la picior. L-au dus într-o unitate medicală improvizată, unde a văzut pe un perete o tablă cu desene ale bărcii lor și ale dronelor. „Se certau pe ea”, spune Jordi, dar totul era în engleză, așa că nu a înțeles nimic.
Echipajul, cu glugi și cătușe, a petrecut noaptea pe punte, în ploaie și frig, înainte de a fi transferat pe o navă sub pavilion salvadorian. Odată ajunși pe uscat în El Salvador, au fost nevoiți să-și plătească singuri biletele de avion spre casă. Nu au fost acuzați nici în Statele Unite, nici în El Salvador, nici în Ecuador. Familia a făcut presiuni asupra autorităților locale pentru a lansa o operațiune de căutare, dar nu s-a întâmplat nimic. După o săptămână de agonie, a venit un telefon: echipajul era viu în El Salvador.
NPR a contactat multiple agenții americane despre acuzațiile pescarilor. Comandamentul Sudic al armatei a spus că nu știe nimic despre incident. Nici ambasada SUA din Quito, nici Garda de Coastă, nici Casa Albă, nici CIA, nici DEA nu au oferit răspunsuri. DEA a declarat că nu efectuează atacuri cinetice. De la începutul anului, administrația Trump a efectuat peste 50 de lovituri în Pacificul de Est și Caraibe, ucigând aproape 200 de persoane, vizând presupuși traficanți de droguri. Dar pescarii ecuadorieni nu sunt traficanți. Sunt oameni care încearcă să-și hrănească familiile.
În curtea familiei Flores, duminica, se joacă bingo. Unul dintre veri strigă numerele. Jordi nu participă; stă în pat, în casa lui mică. Medicii spun că are nevoie de o operație de grefă de piele care costă 1.800 de dolari. Familia organizează un bingo în tot satul pentru a strânge fondurile. În timp ce dronele continuă să zboare deasupra oceanelor, iar marile puteri își justifică acțiunile în numele legii, oameni ca Flores rămân cu întrebări fără răspuns și cu vieți distruse.
De ce este important:
Această poveste scoate la lumină o realitate tulburătoare: în numele luptei împotriva traficului de droguri, civili nevinovați pot deveni victime colaterale ale unor operațiuni militare opace. Faptul că nici o agenție americană nu confirmă sau infirmă incidentul ridică semne de întrebare asupra transparenței și legalității acestor acțiuni. Pentru comunitatea internațională, este un semnal de alarmă că drepturile omului și suveranitatea statelor pot fi încălcate în numele securității. Pentru cititorii români, este o lecție despre cum puterea poate zdrobi vieți fără să dea socoteală.
