Protestele au izbucnit după ce Curtea Supremă a Israelului a decis, în iunie 2024, că guvernul trebuie să înceapă recrutarea tinerilor ultra-ortodocși (haredim) în Forțele de Apărare ale Israelului (IDF). Această hotărâre a anulat practic o scutire istorică de care beneficiau studenții din școlile talmudice (yeshivot), o excepție care a fost menținută încă de la fondarea statului în 1948. Decizia a fost primită cu furie de liderii comunității haredite, care consideră că studiul Torei este la fel de important ca și apărarea țării.
Blocada de pe șoseaua principală a durat câteva ore, iar poliția a folosit tunuri cu apă și a efectuat arestări pentru a elibera drumul. Manifestanții, îmbrăcați în costume negre tradiționale și pălării, au scandat lozinci precum „Nu vom merge la armată!” și „Tora este ocupația noastră!”. Unii dintre ei au fost văzuți aruncând cu pietre și sticle, iar forțele de ordine au răspuns cu forță proporțională, conform declarațiilor oficiale.
Contextul acestor proteste este complex. Comunitatea ultra-ortodoxă reprezintă aproximativ 13% din populația Israelului, iar rata sa de creștere este mult mai mare decât media națională, datorită natalității ridicate. De-a lungul timpului, scutirea de la serviciul militar a fost un subiect sensibil, care a generat resentimente în rândul evreilor laici și religioși moderni, care consideră că este o inegalitate inacceptabilă. În plus, pe măsură ce amenințările la adresa securității Israelului cresc, inclusiv conflictul cu Iranul și grupările militante din Gaza și Liban, nevoia de soldați devine tot mai acută.
Guvernul de coaliție condus de premierul Benjamin Netanyahu, care include partide ultra-ortodoxe, se află într-o poziție dificilă. Pe de o parte, trebuie să respecte decizia Curții Supreme, iar pe de altă parte, riscă să piardă sprijinul politic al haredimilor, care amenință cu retragerea din coaliție. Această criză ar putea duce la căderea guvernului și la alegeri anticipate, într-un moment în care Israelul se confruntă cu provocări majore de securitate și economice.
Liderii ultra-ortodocși susțin că recrutarea forțată ar distruge modul lor de viață, bazat pe studiu religios intensiv și separare de societatea seculară. Ei argumentează că tinerii care merg în armată sunt expuși la influențe „necurate” și că acest lucru ar duce la abandonarea credinței. În schimb, propun ca haredimii să facă serviciu civil sau să contribuie la societate prin alte mijloace, cum ar fi munca în domeniul educației religioase.
Pe de altă parte, criticii scutirii subliniază că aceasta creează o povară inechitabilă pentru restul populației, care trebuie să servească trei ani (bărbații) sau doi ani (femeile) în armată, urmați de rezervă până la vârsta de 40 de ani. De asemenea, mulți israelieni consideră că integrarea haredimilor în armată ar putea facilita intrarea lor pe piața muncii, reducând sărăcia cronică din comunitate. În prezent, aproximativ jumătate dintre bărbații ultra-ortodocși nu lucrează, iar mulți depind de ajutoare sociale.
Protestele de acum nu sunt primele de acest gen. În 2018, mii de haredimi au blocat străzi și au intrat în conflict cu poliția după o decizie similară a Curții Supreme. Atunci, guvernul a reușit să amâne aplicarea legii prin diverse manevre legislative. De data aceasta, însă, presiunea publică și nevoia de soldați în contextul războiului din Gaza și al tensiunilor cu Hezbollah fac ca soluționarea problemei să fie mult mai urgentă.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului au criticat utilizarea forței excesive de către poliție, în timp ce grupări evreiești din diaspora au exprimat îngrijorare cu privire la diviziunile interne din Israel. Pe rețelele sociale, dezbaterea este aprinsă: unii susțin dreptul haredimilor de a-și păstra tradițiile, alții cer egalitate în fața legii.
În concluzie, această criză reflectă o tensiune fundamentală între caracterul evreiesc și cel democratic al Israelului. Pe de o parte, statul trebuie să protejeze libertatea religioasă, iar pe de altă parte, trebuie să asigure securitatea și coeziunea socială. Fără un compromis acceptabil pentru toate părțile, conflictul riscă să se adâncească, afectând stabilitatea politică și socială a țării.
De ce este important:
Acest protest nu este doar o simplă manifestare împotriva recrutării, ci un semnal al unei crize mai profunde în societatea israeliană. Decizia Curții Supreme de a elimina scutirea pentru ultra-ortodocși pune în discuție însăși natura statului Israel: este un stat evreiesc în care legea religioasă primează, sau un stat democratic în care toți cetățenii au aceleași obligații? Rezolvarea acestei probleme va influența nu doar viitorul coaliției de guvernare, ci și capacitatea Israelului de a face față amenințărilor externe, într-un moment în care securitatea națională este mai fragilă ca niciodată. În plus, modul în care statul tratează minoritățile religioase are implicații directe asupra imaginii sale internaționale și asupra relațiilor cu diaspora evreiască.
