Manifestațiile au fost convocate de mai multe partide de opoziție și organizații ale societății civile, care văd în inițiativa prezidențială o încercare de a consolida puterea și de a submina principiile democratice. Potrivit organizatorilor, mii de persoane au răspuns apelului, deși autoritățile au anunțat cifre mai mici. În Piața Martirilor din Kinshasa, un loc simbolic pentru mișcările de protest, manifestanții au scandat lozinci precum „Tshisekedi, nu te atinge de constituție!” și „Democrația nu se negociază!”. Unii dintre ei au fost îmbrânciți de jandarmi, iar alții au fost reținuți pentru scurt timp, potrivit martorilor.
Conflictul a escaladat atunci când un grup de tineri pro-guvernamentali, mobilizați de partidul aflat la putere, au încercat să blocheze marșul opoziției. S-au aruncat cu pietre și sticle incendiare, iar forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a calma spiritele. Bilanțul oficial vorbește de câțiva răniți ușor, dar imaginile de pe rețelele sociale arată scene de haos, cu oameni fugind în toate direcțiile. Această confruntare directă între cele două tabere reflectă polarizarea tot mai accentuată a scenei politice congoleze.
Contextul acestor proteste este legat de declarațiile recente ale președintelui Tshisekedi, care a sugerat că ar fi necesară o revizuire a constituției din 2006, adoptată după războaiele care au devastat țara. El a invocat argumentul că legea fundamentală ar fi „învechită” și că ar trebui adaptată la realitățile actuale, inclusiv în ceea ce privește descentralizarea și gestionarea resurselor naturale. Criticii săi, însă, văd în această inițiativă o manevră pentru a elimina limita de două mandate prezidențiale, prevăzută în articolul 70 din constituție. Deși Tshisekedi nu a anunțat oficial că dorește un al treilea mandat, discursurile sale au fost interpretate ca un prim pas în această direcție.
Opoziția, deși fragmentată, a reușit să se unească în jurul acestei cauze. Lideri precum Martin Fayulu, candidatul învins la alegerile din 2018, și Moise Katumbi, fost guvernator al Katangei, au condamnat ferm orice tentativă de modificare a constituției. „Nu vom accepta ca un singur om să schimbe regulile jocului doar pentru a rămâne la putere”, a declarat Fayulu într-un mesaj video postat pe rețelele de socializare. Katumbi, aflat în exil, a cerut comunității internaționale să exercite presiuni asupra guvernului de la Kinshasa pentru a respecta statul de drept.
Pe de altă parte, susținătorii președintelui au organizat contramanifestații, acuzând opoziția de „trădare” și de „subminarea unității naționale”. Ei susțin că Tshisekedi are dreptul să inițieze o reformă constituțională, întrucât a fost ales în mod democratic în 2018, iar mandatul său actual se va încheia abia în 2028. Unii analiști consideră că președintele încearcă să câștige timp și să își consolideze poziția înaintea alegerilor locale și senatoriale programate pentru anul viitor.
Este important de menționat că RD Congo se confruntă cu probleme majore, de la conflicte armate în est, unde grupări precum M23 continuă să terorizeze populația, până la o criză economică acută, cu o inflație galopantă și o sărăcie extinsă. În acest context, mulți congolezi consideră că dezbaterea despre constituție este o distragere a atenției de la problemele reale. „Nu ne interesează dacă Tshisekedi rămâne sau nu la putere. Vrem să putem să ne hrănim familiile și să trăim în pace”, a declarat un locuitor din Kinshasa, care a preferat să rămână anonim.
Cu toate acestea, protestele de sâmbătă demonstrează că societatea civilă congoleză este vigilentă și dispusă să apere câștigurile democratice obținute cu greu. De la sfârșitul regimului Mobutu și până la tranzițiile tumultoase din anii 2000, RD Congo a cunoscut puține perioade de stabilitate. Constituția din 2006 a fost rezultatul unui compromis fragil, menit să prevină concentrarea excesivă a puterii. Orice tentativă de a o modifica în beneficiul unui singur om este privită cu suspiciune, mai ales într-o regiune unde mai mulți lideri africani au eliminat limitele de mandate pentru a rămâne la putere.
Comunitatea internațională a reacționat cu prudență. Uniunea Europeană și Statele Unite au cerut autorităților congoleze să respecte libertatea de întrunire și să evite violențele. În același timp, ambasadorii occidentali la Kinshasa au avertizat că orice modificare a constituției ar trebui să fie rezultatul unui proces incluziv și transparent, nu al unei decizii unilaterale. Aceste declarații au fost primite cu satisfacție de opoziție, dar și cu scepticism, având în vedere că marile puteri au fost adesea acuzate de a fi prea indulgente cu regimurile autoritare din Africa.
În următoarele săptămâni, se așteaptă ca dezbaterea să se intensifice, mai ales dacă președintele Tshisekedi va face declarații mai explicite despre intențiile sale. De asemenea, opoziția a anunțat că va continua mobilizarea, chiar dacă riscă represiuni. „Suntem pregătiți să plătim prețul pentru libertate”, a spus un lider sindical prezent la protest. Rămâne de văzut dacă aceste mișcări vor reuși să oprească derapajul autoritar sau dacă RD Congo va urma exemplul altor state africane unde constituțiile au fost rescrise pentru a servi intereselor personale ale liderilor.
De ce este important:
Acest protest nu este doar un episod izolat, ci un semnal de alarmă pentru democrația din Republica Democratică Congo, una dintre cele mai mari și mai bogate țări din Africa. Modificarea constituției pentru a permite un al treilea mandat ar putea deschide calea către un regim autoritar, într-o regiune deja marcată de instabilitate. De asemenea, evenimentele de la Kinshasa reflectă o tendință mai largă în Africa, unde mai mulți lideri încearcă să elimine limitele de mandat, erodând astfel principiile democratice. Reacția comunității internaționale și capacitatea opoziției de a rămâne unită vor fi cruciale pentru viitorul politic al țării și pentru stabilitatea întregii regiuni a Marilor Lacuri.
