Bavi a atins uscatul în noaptea de sâmbătă spre duminică, în apropierea orașului de coastă Yuhuan, din provincia Zhejiang, urmat de o a doua lovitură directă în Yueqing, un oraș dens populat din districtul Wenzhou. Locuitorii au trăit momente de coșmar. „Am auzit țiglele de pe acoperișuri și crengile copacilor căzând”, a povestit Li Liangxing, un rezident din Yueqing, pentru agenția de presă Reuters. El a adăugat că o alee din apropierea casei sale a dispărut sub apă, iar pe străzi apa ajunsese la jumătatea înălțimii unei roți de mașină.
Imaginile transmise de televiziunea de stat CCTV arătau peste 1.300 de copaci doborâți doar în Yueqing, jumătate dintre ei fiind smulși din rădăcini. Echipele de intervenție au folosit drujbe și excavatoare pentru a curăța străzile inundate, pline de resturi vegetale. Centrul Național de Meteorologie al Chinei a raportat duminică dimineața vânturi cu viteze de 101 kilometri pe oră (63 de mile pe oră), iar prognozele indică faptul că furtuna va continua să aducă ploi abundente în estul și nordul Chinei în zilele următoare.
Rețeaua de transport din estul Chinei a fost grav afectată. Două gări principale din Hangzhou, capitala provinciei Zhejiang, au suspendat toate serviciile, iar 327 de zboruri au fost anulate pe aeroportul Xiaoshan din oraș. În Shanghai, situat în apropiere, 684 de zboruri și peste 1.600 de trenuri au fost anulate, potrivit publicației The Paper, susținută de stat. Până duminică după-amiază, Bavi a traversat provincia Anhui, la nord-vest de Zhejiang, și se așteaptă să se îndrepte spre nord-est, către Marea Galbenă, până marți.
Analiză și context
Taifunul Bavi nu este doar un fenomen meteorologic obișnuit; el reprezintă un semnal de alarmă pentru întreaga regiune. Comparația cu dimensiunea Franței nu este o exagerare – o furtună de această magnitudine poate acoperi sute de mii de kilometri pătrați, iar efectele sale se resimt pe o arie vastă. China, una dintre cele mai populate țări din lume, are o infrastructură complexă și vulnerabilă în fața unor astfel de fenomene. Evacuarea a aproape două milioane de oameni demonstrează cât de serios au luat autoritățile amenințarea, dar și cât de fragilă este viața de zi cu zi în fața furiei naturii.
De ce a slăbit Bavi? De obicei, taifunurile pierd din putere atunci când ajung pe uscat, deoarece nu mai au acces la apele calde ale oceanului, care le alimentează energia. Totuși, chiar și ca furtună tropicală, Bavi rămâne periculos. Vânturile de peste 100 km/h pot provoca daune semnificative, iar ploile torențiale pot duce la inundații catastrofale, mai ales în zonele urbane dens populate, unde sistemele de canalizare sunt adesea depășite.
Impactul asupra transportului este un alt aspect critic. Anularea a sute de zboruri și mii de trenuri nu doar că perturbă călătoriile, ci afectează lanțurile de aprovizionare, comerțul și economia locală. În plină pandemie de COVID-19, astfel de întreruperi pot avea consecințe și mai grave, deoarece multe persoane depind de transportul public pentru a ajunge la locurile de muncă sau pentru a primi ajutoare esențiale.
Pe lângă pagubele materiale, există și un cost uman. Deși nu s-au raportat decese până acum, riscul de alunecări de teren, de electrocutare sau de înec este ridicat. Autoritățile chineze au învățat din experiențele anterioare, cum ar fi taifunul Lekima din 2019, care a ucis zeci de oameni, și au implementat măsuri de precauție mai stricte. Totuși, natura imprevizibilă a acestor fenomene face ca orice plan de urgență să fie pus la încercare.
De ce este important:
Taifunul Bavi, deși slăbit, reamintește lumii întregi că schimbările climatice intensifică frecvența și puterea furtunilor tropicale. Oamenii de știință avertizează că încălzirea globală duce la creșterea temperaturii apelor oceanice, ceea ce oferă mai mult „combustibil” taifunurilor și uraganelor. China, ca și alte țări de coastă, trebuie să investească în infrastructură rezistentă la climă, sisteme de avertizare timpurie și planuri de evacuare eficiente. Fiecare astfel de eveniment este un test al capacității de adaptare și un semnal că trebuie să acționăm urgent pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră. Până atunci, milioane de oameni rămân vulnerabili în fața furiei naturii.