Discuțiile au avut loc într-o locație nedezvăluită din capitala Belgiei, care găzduiește și sediile UE și NATO. Potrivit lui Abdul Qahar Balkhi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe taliban și liderul delegației de cinci persoane, „aceasta a fost o vizită istorică, prima dată când o delegație a Emiratului Islamic a vizitat UE și a purtat discuții cu statele membre la Bruxelles”. El a adăugat că s-a discutat despre „reluarea serviciilor consulare extinse pentru afganii din zona UE, inclusiv necesitatea unor măsuri de consolidare a încrederii, prezență consulară și un proces de returnare demn”.
Contextul acestor discuții este presiunea politică tot mai mare asupra statelor membre UE de a înăspri politicile de migrație. Afganii reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri de migranți care solicită azil în Uniunea Europeană, iar un număr tot mai mare de guverne doresc să accelereze și să crească numărul deportărilor pentru cei ale căror cereri sunt respinse sau care comit infracțiuni în țările gazdă. În octombrie, 20 dintre cele 27 de state membre au semnat o scrisoare prin care cereau măsuri mai dure, inclusiv intensificarea deportărilor. Comisia Europeană a răspuns organizând această întâlnire, pe care un purtător de cuvânt, Markus Lammert, a descris-o ca fiind o coordonare tehnică privind returnările, vizând inițial infractorii și persoanele considerate o amenințare de securitate.
Cu toate acestea, întâlnirea a stârnit critici dure din partea organizațiilor pentru drepturile omului. Fereshta Abbasi, cercetătoare la Human Rights Watch, a declarat: „Orice angajament cu talibanii trebuie să prioritizeze protejarea drepturilor omului și responsabilitatea – nu deportarea oamenilor în pericol acolo. Țările UE își subminează credibilitatea condamnând abuzurile talibanilor și urmărind responsabilitatea pe de o parte, în timp ce cooperează cu talibanii pentru a returna forțat afganii pe de altă parte.”
Activistul pakistanez și laureata Premiului Nobel pentru Pace, Malala Yousafzai, a reacționat și ea, scriind pe X: „Europa nu trebuie să legitimeze un regim responsabil pentru una dintre cele mai grave crize ale drepturilor omului din lume. Orice angajament cu talibanii trebuie să înceapă și să se încheie cu drepturile femeilor și fetelor afgane.”
De la preluarea puterii, talibanii au impus restricții draconice asupra drepturilor, în special pentru femei și fete: interzicerea educației dincolo de școala primară, a muncii în majoritatea profesiilor și reguli stricte privind vestimentația în public. Eve Geddie, director al Oficiului Instituțiilor Europene al Amnesty International, a subliniat: „Scenele disperate ale oamenilor – inclusiv ale personalului UE – care fugeau din Afganistan sunt o amintire recentă. Este de neconceput ca UE să încerce acum să deporteze oameni în Afganistan, care a devenit și mai periculos între timp.”
În ciuda lipsei de recunoaștere oficială, talibanii au reușit să-și extindă încet accesul la misiunile diplomatice din Europa. Belgia, țara gazdă a întâlnirii, a emis vize cu valabilitate teritorială limitată pentru delegația talibană, permițându-le doar 24 de ore în Belgia, fără acces în spațiul Schengen. Ministrul de Externe belgian, Maxime Prévot, a precizat că „Belgia nu poate conferi legitimitate unui regim acuzat de încălcări grave ale drepturilor omului. Organizarea unei întâlniri în cadrul politicii noastre de stat-gazdă nu înseamnă recunoaștere, nu înseamnă legitimitate și nu constituie o invitație din partea guvernului belgian.”
Aceasta nu este prima interacțiune dintre UE și talibani. În ianuarie, Comisia Europeană a trimis o misiune la Kabul, iar acum menține personal acolo. Întâlnirea de la Bruxelles este însă prima de acest gen pe teritoriul UE. Potrivit datelor, doar 2% dintre cei 22.870 de afgani cărora li s-a ordonat să se întoarcă au făcut-o efectiv. În același timp, Afganistanul se confruntă cu întoarcerea a aproximativ 3 milioane de afgani din Pakistan și Iran doar în ultimul an, majoritatea repatriați forțat, ceea ce agravează o criză umanitară deja profundă, marcată de lipsuri alimentare, colaps economic și sancțiuni.
Talibanii, care au nevoie de ajutor umanitar și de reducerea izolării internaționale, speră ca aceste discuții să deschidă calea pentru o mai mare cooperare. Însă criticii avertizează că normalizarea relațiilor cu un regim care încalcă sistematic drepturile omului este o trădare a valorilor europene.
De ce este important:
Această întâlnire marchează o schimbare semnificativă în politica externă a UE, care, deși nu recunoaște oficial talibanii, este dispusă să negocieze cu ei pentru a rezolva problema migrației. Pe de o parte, există presiuni interne pentru a reduce numărul de migranți și a eficientiza deportările. Pe de altă parte, angajamentul cu talibanii riscă să legitimeze un regim care încalcă grav drepturile omului, în special ale femeilor și fetelor. Decizia UE de a prioritiza controlul migrației în detrimentul principiilor sale fundamentale ar putea avea consecințe pe termen lung asupra credibilității sale morale și asupra situației umanitare din Afganistan. Este un test al valorilor europene într-un context geopolitic tot mai complex.
