Primul subiect fierbinte este războiul comercial cu Canada. Trump a impus tarife de 50% pe anumite produse canadiene, iar Ottawa a răspuns imediat cu măsuri similare. Aceste tarife, care sunt practic taxe pe importuri, lovesc direct în state-cheie precum Michigan, Alaska, Iowa, New Hampshire sau Maine – state care au schimburi comerciale intense cu Canada și care, coincidență sau nu, găzduiesc curse electorale extrem de disputate. Republicanii sunt vizibil nemulțumiți, considerând că nu are niciun sens să crești taxele pe bunuri importate într-un an electoral, mai ales când alegătorii sunt furioși din cauza prețurilor mari. În grupurile de focus organizate de NPR cu alegători indeciși, mulți dintre cei care au votat Trump în 2024 credeau că acesta va reduce prețurile din prima zi de mandat, iar acum sunt dezamăgiți.
Pe frontul extern, Trump a anunțat noi sancțiuni împotriva Iranului și a țărilor care fac afaceri cu Teheranul. Rămâne de văzut dacă administrația va îndrăzni să lovească și China, principalul cumpărător de petrol iranian. În trecut, Trump a evitat sancțiunile dure împotriva Beijingului, pentru că China are prea multă influență asupra economiei americane. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a anunțat sancțiunile împotriva a ceea ce a numit „facilitatorii” Iranului, dar a precizat că acestea nu vor intra imediat în vigoare. Deocamdată, este mai mult un avertisment, o amenințare, decât o acțiune concretă.
Un alt subiect sensibil este votul prin corespondență. Curtea Supremă a decis, luni, că nu se poate pronunța pe fondul unui caz legat de acest tip de vot, deoarece reclamanții – guvernele statale – nu au suferit încă un prejudiciu concret. Astfel, administrația Trump poate continua eforturile de a restrânge votul prin corespondență. Trump a emis un ordin care obligă guvernul federal să creeze liste de alegători aprobați, așa-numitele „liste de cetățeni”. Cei care nu sunt pe listă nu pot primi buletin de vot prin poștă. Deși Trump susține de mult timp că votul prin corespondență avantajează democrații și este predispus la fraudă, el însuși votează prin corespondență – a făcut-o recent în primarele din Florida. Mulți alegători republicani folosesc această metodă.
Efectul acestui ordin asupra alegerilor de mijloc este incert. Ar putea reduce numărul celor care votează prin poștă, dar dezbaterea privind dacă asta ajută republicanii sau democrații este departe de a fi tranșată. Mai grav, ar putea alimenta neîncrederea în corectitudinea alegerilor, creând confuzie. Acest lucru i-ar permite lui Trump să conteste mai ușor rezultatele care nu-i convin, o tactică folosită încă din 2016, când a susținut că Ted Cruz i-a furat caucusurile din Iowa.
În fine, întâlnirea dintre Jared Kushner, consilierul și ginerele președintelui, și liderul democraților din Camera Reprezentanților, Hakeem Jeffries, a stârnit multe discuții. Republicanii, în special speaker-ul Mike Johnson, sunt îngrijorați că această întâlnire sugerează că Casa Albă se pregătește deja să colaboreze cu o Cameră controlată de democrați. Dacă democrații câștigă majoritatea în noiembrie, Jeffries ar deveni primul speaker afro-american din istorie. În același timp, și democrații de stânga sunt nemulțumiți, considerând că Jeffries nu ar fi trebuit să stea la masă cu Kushner sau cu orice membru al administrației Trump. Dar această întâlnire ne reamintește că, indiferent cine câștigă, guvernul va fi probabil divizat, iar ambele părți vor trebui să colaboreze pentru a rezolva probleme de bază, cum ar fi menținerea funcționării statului.
De ce este important:
Aceste evoluții arată că administrația Trump își asumă riscuri politice majore într-un an electoral, iar deciziile luate acum vor influența nu doar rezultatul alegerilor de mijloc, ci și încrederea publicului în procesul democratic. Tarifele, sancțiunile și controversele privind votul prin corespondență sunt teme care afectează direct viața de zi cu zi a americanilor, iar modul în care sunt gestionate poate schimba echilibrul de putere la Washington. Pentru România, aceste evoluții sunt relevante în contextul relațiilor transatlantice și al stabilității economice globale, deoarece politicile comerciale și sancțiunile SUA au efecte în lanț asupra piețelor internaționale.
