Conflictul dintre cele două țări a escaladat vertiginos de la începutul lunii iulie, când atacurile reciproce s-au intensificat, iar Iranul a vizat baze militare americane din regiune. În acest context, Washingtonul a efectuat cea de-a 13-a noapte consecutivă de lovituri asupra Iranului, iar Trump a declarat că ia în considerare un „atac masiv” asupra țării, „mai mare decât oricând”.
Pe platforma sa Truth Social, Trump a scris că daunele vor fi plătite din „banii iranieni pe care Statele Unite îi au în posesie și îi controlează”. El a adăugat că „aceste daune ar putea fi foarte substanțiale, dar, cu toate acestea, acesta este lucrul corect și echitabil de făcut”.
Ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, a reacționat prompt, afirmând pe X că „sechestrarea activelor unei alte țări pentru a plăti pretenții viitoare fără legătură este un precedent incendiar”. El a avertizat că „cei care sărbătoresc sau profită de astfel de fonduri ar trebui să-și amintească: odată ce guvernele normalizează confiscarea, activele nimănui nu mai sunt în siguranță. Haosul rezultat nu va fi frumos sau pașnic”.
Chestiunea activelor iraniene înghețate a fost un subiect central în cadrul memorandumului de înțelegere (MoU) semnat între Teheran și Washington în iunie, care viza o cale de ieșire din război. Deși suma exactă a banilor iranieni înghețați nu este cunoscută, unele estimări o plasează la aproximativ 100 de miliarde de dolari. Statele Unite au înghețat pentru prima dată fondurile iraniene în 1979, după ce cetățeni americani au fost luați ostatici la ambasada SUA din Teheran.
În același timp, Trump a promis „pedepse militare majore” pentru Iran și aliații săi houthi din Yemen, după ce aceștia au lovit două petroliere saudite în Marea Roșie. În replică, armata iraniană a anunțat, printr-un comunicat preluat de agenția de stat Mehr News, că a lansat un nou val de atacuri cu drone asupra instalațiilor militare americane din Bahrain și Iordania.
Impactul asupra traficului maritim este deja vizibil. Datele de urmărire a navelor, analizate de agenția Reuters, arată că numărul tancurilor care traversează Strâmtoarea Hormuz a scăzut la doar una joi, cel mai redus nivel de la 7 mai. Strâmtoarea Hormuz este o rută vitală pentru transportul de petrol la nivel global, iar orice perturbare majoră ar putea avea consecințe economice severe.
Analiștii internaționali consideră că amenințarea lui Trump de a folosi activele iraniene înghețate reprezintă o escaladare periculoasă, care subminează normele juridice internaționale privind suveranitatea statelor. „Dacă Statele Unite confiscă activele unei țări pentru a plăti daune viitoare, se creează un precedent periculos care poate fi folosit de orice putere”, a declarat un expert în drept internațional.
Pe de altă parte, susținătorii lui Trump argumentează că Iranul a provocat daune semnificative prin atacurile asupra navelor și că este corect ca acestea să fie compensate din fondurile iraniene blocate. Cu toate acestea, criticii subliniază că o astfel de măsură ar putea duce la un conflict și mai amplu, având în vedere că Iranul a promis represalii.
În timp ce diplomația pare să fi eșuat, iar negocierile din cadrul MoU s-au prăbușit, regiunea rămâne într-o stare de alertă maximă. Statele Unite și-au consolidat prezența militară în Golf, iar Iranul continuă să testeze limitele prin atacuri asupra bazelor americane. În acest context, declarațiile lui Trump nu fac decât să adâncească prăpastia dintre cele două țări.
De ce este important:
Amenințarea lui Trump de a folosi activele iraniene înghețate pentru a plăti daunele din Strâmtoarea Hormuz reprezintă o escaladare majoră a conflictului dintre SUA și Iran, cu potențial de a destabiliza întreaga regiune a Golfului Persic. Aceasta subminează principiile dreptului internațional privind suveranitatea statelor și creează un precedent periculos pentru confiscarea activelor străine. În plus, scăderea dramatică a traficului prin Strâmtoarea Hormuz amenință securitatea energetică globală, iar riscul unui conflict militar deschis crește pe zi ce trece. Este esențial ca comunitatea internațională să intervină pentru a calma spiritele și a evita o conflagrație care ar putea avea consecințe catastrofale.
