Caster Semenya, dublă campioană olimpică la proba de 800 de metri și una dintre cele mai emblematice figură ale atletismului mondial, a lansat o acuzație dură la adresa Comitetului Internațional Olimpic (CIO). Într-o declarație care a făcut înconjurul lumii sportive, sportiva sud-africană a calificat reintroducerea testelor de verificare a genului pentru Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 2028 drept „o lipsă de respect față de femei”. Această poziție fermă vine în contextul unei schimbări majore de politică a forului conducător al sportului mondial, o decizie care stârnește dezbateri aprinse despre drepturile omului, echitate în sport și definiția biologică a sexului.
Semenya, o atletă hiperandrogenă care a luptat timp de peste un deceniu pentru dreptul de a concura, și-a exprimat dezamăgirea profundă față de această măsură, subliniind cu tristețe faptul că decizia a fost luată sub conducerea noii președinte a CIO, Kirsty Coventry, o fostă înotătoare din Zimbabwe. „Pentru mine personal, faptul că ea este o femeie care provine din Africa, știind cum sunt afectate femeile africane sau femeile din Globalul Sud de această problemă, desigur că provoacă rău”, a declarat Semenya la Cape Town, în marginea unei competiții sportive. Cuvintele ei subliniază o sentiment de trădare, având în vedere că Coventry, ca reprezentantă a continentului african, ar fi fost, teoretic, mai sensibilă la luptele sportivelor din regiuni defavorizate, care au fost adesea principalul țintă al acestor controverse.
O schimbare radicală de politică la CIO
Comitetul Internațional Olimpic a anunțat joi o răsturnare spectaculoasă de politică, declarând că la viitoarele Jocuri Olimpice vor avea voie să concureze în evenimentele feminine doar „femele biologice”. Această decizie blochează efectiv participarea sportivelor transgender în categoriile feminine. CIO renunță astfel la regulile adoptate în 2021, care lăsau la latitudinea fiecărei federații internaționale să își stabilească propriile criterii de eligibilitate, și impune o politică unitară și strictă pentru toate sporturile olimpice.
„Eligibilitatea pentru orice eveniment din categoria feminină la Jocurile Olimpice sau la orice alt eveniment al CIO, inclusiv sporturile individuale și de echipă, este acum limitată la femele biologice, determinate pe baza unui test de screening unic al genei SRY”, a precizat CIO într-un comunicat oficial. Testele se vor efectua prin prelevarea unei mostre de salivă, un frotiu bucal sau o probă de sânge, iar rezultatul va fi valabil pe viață, ne fiind necesară repetarea procedurii. Această metodă marchează revenirea la practici abandonate la sfârșitul secolului trecut. CIO utilizase teste cromozomiale de sex între 1968 și 1996, la Jocurile Olimpice de la Atlanta, renunțând la ele în 1999 sub presiunea comunității științifice, care punea la îndoială eficacitatea lor, și a comisiei sportivilor, care le considera invazive și degradante.
Președinta Kirsty Coventry a apărat noua politică, afirmând că aceasta se bazează pe știință și a fost elaborată de experți medicali. „La Jocurile Olimpice, chiar și cele mai mici marje pot face diferența între victorie și înfrângere, așa că este absolut clar că nu ar fi corect ca bărbații biologici să concureze în categoria feminină. În plus, în unele sporturi, acest lucru pur și simplu nu ar fi sigur”, a argumentat Coventry. Discursul oficial se concentrează pe protejarea integrității competiției și a siguranței sportivelor, însă ignoră, în opinia criticilor, complexitatea intersexului și a tulburărilor de dezvoltare sexuală.
Caster Semenya: Simbolul unei lupte pentru dreptate
Pentru Caster Semenya, acest anunț nu este doar o știre, ci o nouă rundă într-un război personal și legal care durează din 2009, când a câștigat primul ei titlu mondial la 800 de metri. De atunci, ea a devenit simbolul luptei atleților hiperandrogeni, o bătălie purtată pe pistele de atletism, dar mai ales în sălile de tribunal. Semenya s-a născut cu o condiție medicală care îi conferă un nivel natural ridicat de testosteron și un cromozom X și unul Y, caracteristici tipic masculine, deși ea a fost crescută și identificată întotdeauna ca femeie.
În 2025, Semenya a obținut o victorie parțială la Curtea Europeană a Drepturilor Omului în lunga sa luptă legală împotriva regulilor de eligibilitate ale atletismului mondial. Instanța supremă a decis, cu 15 voturi pentru și 2 împotrivă, că drepturile Semenyi la un proces echitabil au fost încălcate în fața Curții Supreme din Elveția. Cu toate acestea, această victorie juridică nu a răsturnat regulile World Athletics, care îi interzic în continuare să alerge pe distanța de 800 de metri fără să ia medicamente pentru a își reduce nivelul de testosteron, o cerință pe care ea a refuzat-o constant, considerând-o umilitoare și dăunătoare sănătății sale. Astfel, deși a câștigat două medalii olimpice de aur și trei titluri mondiale, cariera sa pe distanța preferată a fost practic distrusă de aceste reglementări.
Contextul politic și presiunea internațională
Noua politică a CIO nu apare într-un vid legislativ. Ea vine ca un răspuns direct, dar și o aliniere, la presiunile politice internaționale, în special din partea Statelor Unite. Președintele american Donald Trump a semnat un ordin executiv prin care interzicea sportivilor transgender să participe în competițiile feminine, la scurt timp după revenirea sa în funcție în ianuarie 2025. Trump a și revendicat meritul pentru decizia CIO, scriind pe rețeaua sa socială Truth Social: „Felicitări Comitetului Internațional Olimpic pentru decizia de a interzice bărbații din sporturile feminine. Acest lucru se întâmplă doar datorită puternicului meu Ordin Executiv, în apărarea femeilor și fetelor!”.
Această mișcare a CIO elimină un potențial conflict major cu Statele Unite, gazda Jocurilor din 2028, și aliniază organizația cu o tendință politică conservatoare tot mai accentuată la nivel global. În trecut, unele sporturi precum înot, ciclism și canotaj au introdus interdicții, în timp ce altele permiteau participarea femeilor transgender dacă își reduceau nivelul de testosteron. Acum, CIO uniformizează regulile, eliminând zonele gri.
Controversa de la Paris 2024 și viitorul sportului feminin
Decizia CIO a fost accelerată și de scandalul mediatic de la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, când competiția de box feminin a fost marcată de o controversă acerbă privind genul. Boxerele Imane Khelif din Algeria și Lin Yu-ting din Taiwan au fost în centrul atenției internaționale după ce Federația Internațională de Box (IBA) a susținut că acestea nu au trecut testele de eligibilitate la Campionatele Mondiale din 2023. Deși CIO a permis atunci celor două sportive să concureze la Paris, calificând decizia IBA drept „arbitrară și bruscă”, cazul a alimentat o dezbatere globală privind corectitudinea și siguranța în sportul feminin. Recent, Lin a fost autorizată să concureze în categoria feminină de noua entitate care va superviza boxul la Los Angeles, World Boxing, însă incertitudinea a persistat până la acest anunț general.
În concluzie, reintroducerea testelor de gen de către CIO marchează un punct de cotitură în istoria sportului modern. În timp ce oficialii susțin că este un pas necesar pentru a garanta echitatea, voci precum cea a lui Caster Semenya avertizează că aceasta este o abordare reducționistă și discriminatorie, care ignoră diversitatea biologică și transformă femeile, în special pe cele din țările în dezvoltare, în suspecte care trebuie să își dovedească „feminitatea” pentru a avea acces la competiție. Rămâne de văzut cum vor fi implementate aceste reguli și care va fi impactul asupra vieții și carierei atleților din întreaga lume.
Testele de gen de la Jocurile Olimpice, o „ lipsă de respect față de femei”, declară sud-africana Caster Semenya
