Ploaia a început în noaptea de marți spre miercuri și a durat ore întregi, saturând solul și deșeurile. În jurul orei 3 dimineața, o parte a mormântului de gunoi, care avea o înălțime de peste 15 metri, s-a prăbușit brusc, luând pe sus tot ce a întâlnit în cale. Casele din apropiere, construite din lemn și tablă, au fost îngropate sub tone de deșeuri și pământ. „Am auzit un zgomot asurzitor, ca un tunet, apoi totul s-a întunecat. Am reușit să fug cu copiii, dar vecinii mei nu au avut noroc”, a declarat pentru Al Jazeera un supraviețuitor, Mamadou Diallo, cu vocea tremurândă.
Echipele de salvare, formate din pompieri, militari și voluntari, lucrează neîncetat cu utilaje grele și chiar cu mâinile goale, în încercarea de a găsi persoane încă în viață. Până acum, bilanțul oficial este de 30 de morți, dar autoritățile se tem că numărul ar putea crește, deoarece se estimează că zeci de persoane ar putea fi încă sub dărâmături. „Este o cursă contra cronometru. Fiecare oră care trece reduce șansele de a găsi supraviețuitori”, a spus colonelul Sékouba Camara, coordonatorul operațiunilor de salvare.
Guvernul guineean a declarat trei zile de doliu național și a promis să ofere sprijin familiilor victimelor. Președintele Mamadi Doumbouya a vizitat locul tragediei și a ordonat o anchetă pentru a stabili cauzele exacte ale prăbușirii. „Este o zi tristă pentru țara noastră. Vom face tot ce este necesar pentru a ajuta victimele și pentru a preveni astfel de catastrofe în viitor”, a declarat el într-o declarație televizată.
Dar pentru mulți locuitori din Conakry, această tragedie nu este o surpriză. Groapa de gunoi din Hamza a fost mult timp o sursă de îngrijorare. Construită în anii 1980, ea a devenit un depozit necontrolat, unde deșeuri din tot orașul sunt aruncate fără nicio măsură de siguranță. În jurul ei, s-au dezvoltat adevărate cartiere de locuințe improvizate, locuite de mii de oameni săraci, care trăiesc din reciclarea deșeurilor. „Știam că este periculos, dar nu aveam încotro. Aici este singurul loc unde ne putem permite să trăim”, spune Aïssatou, o femeie care a pierdut doi copii în prăbușire.
Specialiștii în mediu și urbanism atrag atenția că astfel de incidente sunt tot mai frecvente în Africa de Vest, unde creșterea rapidă a populației și lipsa infrastructurii de gestionare a deșeurilor creează condiții explozive. „Gropile de gunoi din marile orașe africane sunt adevărate bombe cu ceas. Ploile torențiale, care devin tot mai intense din cauza schimbărilor climatice, pot declanșa prăbușiri în orice moment”, explică dr. Fatou Diop, expert în gestionarea deșeurilor la Universitatea din Dakar. „Este nevoie de investiții masive în sisteme moderne de reciclare și de relocarea locuitorilor din zonele de risc.”
În Guineea, problema este acută. Conakry, cu peste 2 milioane de locuitori, produce zilnic mii de tone de deșeuri, dar doar o mică parte este colectată și tratată. Majoritatea gunoiului ajunge în gropi necontrolate, unde este ars sau lăsat să se descompună, poluând solul și apele. În plus, ploile torențiale, care devin tot mai frecvente în regiune, erodează și destabilizează mormintele de deșeuri, crescând riscul de prăbușire.
Această tragedie aduce în prim-plan și problema locuințelor informale. În Conakry, peste 60% din populație trăiește în cartiere neoficiale, fără acces la servicii de bază. Oamenii sunt forțați să se stabilească în zone periculoase, cum ar fi versanții de gunoi, pentru că nu au alternative. „Guvernul trebuie să ofere locuințe sociale și să aplice legile de urbanism, dar până acum nu s-a făcut nimic”, spune activistul pentru drepturi umane, Mamadou Saliou Diallo.
În timp ce echipele de salvare continuă să scormonească printre deșeuri, comunitatea locală este în doliu. În fața spitalului din zonă, zeci de oameni așteaptă vești despre cei dispăruți. „Am pierdut totul: casa, familia, viitorul. Nu știu cum voi merge mai departe”, spune un bărbat în vârstă, cu ochii în lacrimi. Autoritățile au promis să ofere despăgubiri și sprijin psihologic, dar pentru mulți, aceste promisiuni sună gol.
Pe termen lung, această catastrofă ar putea fi un punct de cotitură pentru Guineea. Organizațiile internaționale, precum ONU și Banca Mondială, au oferit deja asistență tehnică și financiară pentru a îmbunătăți gestionarea deșeurilor. Dar experții avertizează că fără o schimbare fundamentală în politicile publice și în mentalitatea populației, astfel de tragedii se vor repeta. „Nu putem continua să tratăm simptomele, trebuie să tratăm cauza. Este nevoie de o strategie națională de gestionare a deșeurilor, cu implicarea comunităților locale și a sectorului privat”, subliniază dr. Diop.
În memoria celor 30 de victime, locuitorii din Conakry au organizat o veghe în noaptea de joi, cu lumânări și flori. „Nu vrem să ne amintim de ei doar ca numere. Ei erau tați, mame, copii. Ei aveau vise și speranțe. Această tragedie nu trebuie să fie în zadar”, spune un tânăr voluntar. În timp ce ploile continuă să cadă, iar echipele de salvare își continuă munca, întrebarea rămâne: cât de multe alte vieți trebuie să se piardă până când autoritățile vor lua măsuri concrete?
De ce este important:
Această tragedie evidențiază o problemă globală urgentă: gestionarea deșeurilor în orașele în dezvoltare, agravată de schimbările climatice. Ea subliniază nevoia de investiții în infrastructură, de planificare urbană responsabilă și de protejarea comunităților vulnerabile. De asemenea, aduce în prim-plan inegalitățile sociale și lipsa de acțiune a guvernelor, care lasă milioane de oameni să trăiască în condiții periculoase. Este un semnal de alarmă pentru întreaga lume, nu doar pentru Guineea, că trebuie să acționăm acum pentru a preveni astfel de catastrofe.
