Walt a descris situația actuală ca fiind un „impas dureros” (hurting stalemate), o stare în care niciuna dintre părți nu își dorește cu adevărat o escaladare, dar nici nu este dispusă să facă primul pas spre dezescaladare. „Ambele tabere așteaptă ca cealaltă să cedeze”, a spus el, subliniind că această așteptare reciprocă poate duce la erori de calcul și la o confruntare accidentală. În acest context, Walt a criticat strategia administrației Trump, care a alternat între amenințări militare și oferte de negociere, fără o linie coerentă. „Iranienii au învățat să nu se bazeze pe promisiunile americane, pentru că Trump și-a schimbat poziția de atâtea ori încât nimeni nu mai știe ce va urma”, a explicat el.
Războiul din Iran, care a început cu atacuri asupra instalațiilor nucleare și a navelor din Golful Persic, a intrat într-o fază de uzură. Ambele tabere au suferit pierderi semnificative, dar niciuna nu este pregătită să recunoască înfrângerea. Walt a subliniat că „niciunul dintre lideri nu are un plan de ieșire”, iar aceasta este cea mai periculoasă situație. „Când nu ai o strategie de final, fiecare zi devine o ruletă rusească”, a adăugat el.
În ceea ce privește frontul palestiniano-israelian, Walt nu vede nicio deschidere pentru o soluție politică reală. El a explicat că niciunul dintre partidele americane nu este dispus să exercite presiuni asupra Israelului, unde „există încă un angajament foarte puternic față de ‘Marele Israel’”. Această realitate, spune el, face ca orice discuție despre o soluție cu două state să fie doar o formalitate, fără substanță. „Până când nu se va schimba această dinamică, nu putem vorbi despre pace”, a subliniat.
Analiza lui Walt vine într-un moment în care administrația Trump încearcă să-și justifice politica externă, dar criticii spun că aceasta a dus la izolarea SUA. „Trump a promis că va face America mai puternică, dar multe dintre politicile sale o fac mai slabă”, a spus el. Aceasta este o concluzie dură, dar care reflectă o realitate tot mai evidentă: alianțele tradiționale sunt erodate, iar adversarii sunt mai îndrăzneți. În cazul Iranului, SUA a pierdut sprijinul multor parteneri europeni, care au încercat să salveze acordul nuclear, dar au fost ignorați.
Walt a subliniat că „imprevizibilitatea lui Trump nu este un atu, ci o slăbiciune”, pentru că în relațiile internaționale, credibilitatea este esențială. „Dacă nu poți să-ți ții promisiunile, nimeni nu va mai lua în serios amenințările tale”, a spus el. În acest sens, el a comparat situația cu un joc de poker în care un jucător își arată cărțile înainte de a paria, dar apoi se răzgândește. „Iranul a învățat să nu se teamă de SUA, pentru că știe că Trump poate să se retragă în orice moment”, a explicat.
În plus, Walt a atras atenția asupra riscului de a transforma războiul într-un conflict regional mai larg. „Dacă Iranul va fi împins la colț, ar putea să răspundă prin închiderea strâmtorii Hormuz, ceea ce ar afecta aprovizionarea mondială cu petrol”, a spus el. Aceasta ar fi o catastrofă economică, dar și o provocare militară majoră pentru SUA. „Nimeni nu câștigă într-un astfel de scenariu”, a adăugat.
În ceea ce privește soluțiile, Walt a sugerat că SUA ar trebui să revină la diplomație, dar nu în modul în care a făcut-o Trump. „Trebuie să existe o strategie coerentă, cu obiective clare și cu o înțelegere a realităților din regiune”, a spus el. „Nu poți să ameninți cu bombe și apoi să oferi flori”. El a subliniat că „Iranul este o putere regională, cu interese legitime, și trebuie tratat ca atare”.
În final, Walt a atras atenția că „războiul din Iran este doar un simptom al unei probleme mai mari: criza de leadership în politica externă americană”. El a concluzionat că „dacă nu se schimbă abordarea, SUA va continua să piardă teren în fața altor puteri, cum ar fi China și Rusia”.
De ce este important:
Această analiză a lui Stephen Walt este crucială pentru înțelegerea dinamicii actuale a conflictului din Iran și a politicii externe americane. Ea arată că imprevizibilitatea lui Trump nu este doar o problemă de stil, ci o slăbiciune strategică care subminează credibilitatea SUA și crește riscul de escaladare. În plus, evidențiază lipsa de soluții politice în Orientul Mijlociu, atât în ceea ce privește Iranul, cât și conflictul palestiniano-israelian. Pentru publicul român, această analiză oferă o perspectivă clară asupra unui subiect care afectează securitatea globală și economia mondială, inclusiv prețul energiei. Este un semnal de alarmă că politica externă bazată pe impulsuri și amenințări nu poate aduce pacea, ci doar prelungește suferința și instabilitatea.
