Contextul acestei decizii este unul tensionat. Relațiile dintre Washington și Teheran s-au deteriorat constant după retragerea SUA din acordul nuclear iranian din 2015 și reimpunerea sancțiunilor economice. Iranul a răspuns prin reducerea treptată a angajamentelor sale nucleare și prin atacuri asupra unor ținte americane din regiune. În ianuarie 2020, uciderea generalului iranian Qasem Soleimani de către o dronă americană a dus la un atac cu rachete iraniene asupra bazelor americane din Irak, soldat cu rănirea a zeci de soldați.
De atunci, tensiunile au oscilat între confruntare directă și tentative de dialog. Recent, informațiile despre un posibil atac masiv american asupra Iranului au fost confirmate de Trump însuși, care a declarat că a oprit atacul cu doar zece minute înainte de lansare, după ce a aflat că ar fi ucis aproximativ 150 de persoane. „Nu am vrut să fiu responsabil pentru un alt război în Orientul Mijlociu”, a spus Trump, adăugând că preferă diplomația.
Anunțul privind începerea negocierilor luni a fost primit cu scepticism de către analiști. Iranul nu a confirmat oficial participarea la discuții, iar liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, a exclus anterior orice negociere cu Statele Unite atâta timp cât sancțiunile rămân în vigoare. Cu toate acestea, președintele iranian Hassan Rohani a sugerat că o deschidere este posibilă, dacă Washingtonul dă dovadă de „bunăvoință reală”.
Ce înseamnă această pauză pentru geopolitica regională? În primul rând, este o recunoaștere tacită a faptului că un război total cu Iranul ar fi catastrofal. Iranul are capacități militare semnificative, inclusiv rachete balistice cu rază lungă de acțiune și influență asupra unor grupări armate din Irak, Siria, Liban și Yemen. Un atac american ar putea declanșa un conflict regional de proporții, cu efecte devastatoare asupra economiei globale, în special asupra prețului petrolului.
În al doilea rând, decizia lui Trump poate fi interpretată ca o mișcare electorală. Cu alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 la orizont, un nou război în Orientul Mijlociu ar fi fost extrem de nepopular. Trump a promis în campania din 2016 că va scoate America din „războaiele eterne”, iar o confruntare directă cu Iranul ar fi contrazis acest angajament.
Pe de altă parte, există voci care susțin că această „pauză” este doar o tactică de negociere. Trump este cunoscut pentru stilul său imprevizibil și pentru amenințările pe care le transformă în oportunități de a obține concesii. Anunțul că discuțiile vor începe luni poate fi o încercare de a pune presiune pe Iran să accepte condiții mai dure, inclusiv limitarea programului nuclear și a influenței regionale.
Reacțiile internaționale nu au întârziat să apară. Uniunea Europeană a salutat „orice efort de a reduce tensiunile”, în timp ce Rusia a avertizat că „jocurile cu focul” în regiune sunt periculoase. China, principalul partener comercial al Iranului, a cerut reținere și respectarea dreptului internațional. Israelul, dimpotrivă, a exprimat îngrijorare că o relaxare a presiunii asupra Iranului ar putea permite Teheranului să-și accelereze programul nuclear.
Pentru Iran, această ofertă de negociere vine într-un moment dificil. Sancțiunile americane au afectat grav economia iraniană, iar protestele interne au fost reprimate cu violență. Cu toate acestea, liderii de la Teheran sunt conștienți că o concesie prea mare ar putea fi percepută ca o slăbiciune. De aceea, este probabil ca Iranul să încerce să câștige timp, cerând garanții solide înainte de a se angaja în discuții serioase.
Ce urmează? Luni, lumea va urmări cu atenție dacă cele două părți se vor așeza la masa negocierilor. Până atunci, Trump a ordonat ca forțele americane din regiune să rămână în alertă maximă. „Suntem pregătiți pentru orice scenariu”, a declarat un oficial de la Pentagon. Rămâne de văzut dacă această pauză va duce la o detensionare reală sau doar la o amânare a confruntării.
