Volodimir Zelenski a reacționat rapid, într-o intervenție televizată difuzată duminică seara. Președintele ucrainean a spus că anunțul lui Trump este o veste „bună pentru toată lumea" și că țara sa este dispusă să respecte încetarea atacurilor asupra infrastructurii energetice ruse. Cu toate acestea, realitatea de pe teren contrazice optimismul afișat de președintele american. „Cerul Ucrainei a fost plin de «shahede» rusești toată ziua de azi", a declarat Zelenski, folosind termenul ucrainean pentru dronele de fabricație iraniană pe care Rusia le folosește masiv în campania sa de bombardamente. În plus, lideri de la Kiev au raportat lovituri cu bombe glisante și atacuri directe asupra infrastructurii energetice, inclusiv asupra unei centrale electrice din Harkov, lovită chiar în cursul serii de duminică.
Biroul prezidențial ucrainean a confirmat oficial că atacul asupra Harkovului a avut loc după postarea lui Trump pe Truth Social. Această discrepanță flagrantă între declarațiile de la Washington și realitatea de pe front ridică semne serioase de întrebare cu privire la ce anume s-a negociat, dacă ceva s-a negociat cu adevărat. Zelenski a subliniat că Kievul este pregătit să se abțină de la lovirea infrastructurii energetice ruse, dar așteaptă același lucru din partea Moscovei: „Suntem gata să ne oprim din a lovi rafinăriile și infrastructura energetică a rusării, dar ne bazăm pe aceeași disponibilitate din partea Rusiei".
Aceasta nu este prima oară când Trump anunță un astfel de acord. Pe 14 septembrie, președintele american a susținut că ambele țări au convenit să nu se mai atace reciproc infrastructura energetică, dar din nou, fără niciun fel de clarificări. Zelenski declarase atunci că Ucraina este pregătită să respecte înțelegerea dacă Rusia face același lucru, însă propunerea a murit fără urmări concrete. Acum, același tipar se repetă, ceea ce îi face pe observatori să se întrebe dacă Trump lansează mingi în frecă în spațiul public fără o coordonare reală cu Kremlinul sau doar face declarații politice menite să arate publicului american că face ceva pentru a opri războiul.
Rusia a folosit în mod sistematic atacurile asupra infrastructurii energetice ucrainene ca armă de război psihologic. În fiecare iarnă, Moscova a încercat să lase milioane de civili fără electricitate, căldură și apă curentă, sperând că acest lucru va submina rezistența publicului ucrainean. Oficialii de la Kiev au boteat această strategie brutală „iernarea ca armă", o metaforă sumbră pentru ceea ce înseamnă blocarea termocentralelor și a rețelelor de distribuție în toiul iernii ucrainene.
Pe lângă dezacordul evident privind armistițiul energetic, relația dintre Trump și Zelenski a devenit din nou tensionată. Sâmbătă, Trump a declarat că este timpul ca Ucraina să aibă un nou președinte, sugerând că Zelenski nu a făcut suficient pentru a pune capăt conflictului și dându-l responsabil pentru prețurile record la motorină din Statele Unite. Președintele ucrainean a răspuns elegant, dar ferm: Ucraina ar putea organiza alegeri dacă Rusia ar accepta un armistițiu de 60 de zile. „Dați-ne două luni, 60 de zile de pauză. Armistițiu total, 60 de zile, și noi organizăm alegeri", a spus Zelenski, adăugând că țara sa este acceptată că va acceptă orice alegere a poporului său.
Totuși, organizarea de alegeri în timpul războiului este nu doar imposibilă din punct de vedere logistic, ci și ilegală conform Constituției ucrainene. Ucraina se află sub lege marțială din februarie 2022, când Putin a lansat invazia la scară largă, iar Carta fundamentală a țării interzice organizarea de alegeri pe durata stării de urgență. Mai mult, o campanie electorală națională ar fi extrem de expusă atacurilor rusești, iar organizarea ei este practic imposibilă: aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean este sub ocupație rusă, milioane de ucraineni sunt strămutați în străinătate, iar sute de mii de soldați se află pe linia frontului. Mandatul lui Zelenski a expirat formal în mai 2024, dar Constituția îi permite să rămână în funcție până la depunerea jurământului de către un nou președinte.
Într-o notă conexă, Kievul continuă să lovească în interiorul Rusiei cu ajutorul dronelor sale de lungă rază. Duminică, un atac ucrainean a ucis centrul de date al gigantului tehnologic Yandex din orașul Vladimir, la est de Moscova. Acesta este al treilea atac asupra facilităților companiei în doar patru zile, semn că Ucraina își intensifică campania împotriva infrastructurii digitale ruse. Atacul a provocat întreruperi majore în zeci de orașe rusești, dar și în Kazahstan, Belarus și Armenia, unde utilizatorii nu au putut comanda taxiuri prin Yandex Taxi sau accesa servicii bancare. Șoferii de taxi, precum Pavel Beleavski, au povestit cum comenzile pur și simplu nu mai apăreau în aplicație: „Aș apăsa butonul de apel ca să iau legătura cu pasagerul, dar nu se întâmpla nimic. Nu am ce să fac."
Toate aceste evenimente se petrec pe un fundal complicat de diplomație energetică în stil Trump. Vineri, președintele american a anunțat un acord cu Putin pentru a cumpăra motorină din Rusia, o mișcare controversată menită să combată prețurile record la carburanți din SUA înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Oficialii ucraineni și europeni au reacționat cu indignare, spunând că acest acord va finanța indirect de facto efortul de război al Rusiei. Trump a căutat în ultimele săptămâni să dea vina pe Ucraina pentru prețurile ridicate la motorină, în loc să menționeze conflictul din Iran, care a perturbat serios piețele energetice globale.
Între declarații contradictorii, atacuri reale și o lipsă totală de coordonare, armistițiul energetic anunțat de Trump pare mai degrabă o declarație politică menită să calmeze piețele și opinia publică americană decât un progres diplomatic autentic. Până când ambele părți nu vor semna un acord concret, cu mecanisme de monitorizare și verificare, cuvintele de la Washington rămân doar atât — vorbe goale în fața unui război care nu dă semne că se va opri prea curând.
De ce este important:
Acest episod ilustrează perfect decalajul tot mai mare dintre retorica diplomatică de la Washington și realitatea sângeroasă de pe frontul ucrainean. Anunțurile repetate de „armistiții energetice" fără mecanisme concrete de implementare nu fac decât să erodeze credibilitatea diplomației americane și să lase Kievul într-o poziție vulnerabilă. În plus, acordul privind motorina rusească, criticat de Ucraina și Europa, arată că politica energetică americană poate intra în conflict direct cu securitatea europeană. Pentru Ucraina, contează mai puține tweet-uri și mai puține promisiuni pe rețele sociale și mai multe angajamente ferme care pun capăt „iernării ca armă" și salvează viețile civililor.
