Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a transmis un avertisment ferm luni, subliniind că termenul limită impus Iranului pentru a ajunge la un acord este unul definitiv, care nu va fi prelungit sub nicio circumstanță. Declarația a venit în contextul în care Tehran a transmis o propunere complexă cuprinzând zece puncte, destinată încheierii ostilităților care au izbucnit la sfârșitul lunii februarie, când Israelul și Statele Unite au lansat atacuri coordonate împotriva Republicii Islamice.
Într-o conferință de presă susținută la Casa Albă, Trump a caracterizat propunerea iraniană drept "semnificativă" și "un pas important", însă a fost categoric în privința insuficientei acesteia pentru a stopa amenințările americane. "Nu este suficient de bună, dar este un pas foarte semnificativ", a declarat șeful de la Casa Albă, adăugând că negocierile sunt încă în desfășurare prin intermediari diplomatici.
Liderul de la Casa Albă a reiterat duminică un avertisment extrem de direct adresat Tehranului: dacă regimul iranian nu acceptă până marți seară să permită liberul acces al navelor comerciale prin Strâmtoarea Hormuz, va ordona bombardamente asupra centralelor electrice și podurilor din Iran. Termenul limită a fost stabilit pentru ora 20:00, ora Washingtonului, ceea ce corespunde cu miezul nopții în Fusul Orar Greenwich.
"Au avut suficient timp la dispoziție", a declarat Trump luni, subliniind că amânarea deadline-ului este "foarte puțin probabilă". Această poziție fermă survine în contextul în care președintele american a mai amenințat anterior că poate bombarda Iranul "până în epoca pietrei", dacă nu se va ajunge la un acord acceptabil.
Propunerea pakistaneză de încetare a focului, mediată de Islamabad după mai multe runde de discuții diplomatice intense, viza un armistițiu de 45 de zile care să permită reluarea dialogului și găsirea unei soluții durabile pentru criza din Golf. Agenția de presă iraniană IRNA a confirmat că Tehran și-a transmis răspunsul prin intermediul Pakistanului, însă acesta a fost unul respins categoric.
În loc să accepte un simplu armistițiu temporar, Iranul a venit cu o contrapropunere ambițioasă, formată din zece puncte esențiale. Aceasta include încetarea definitivă a conflictelor regionale, stabilirea unui protocol internațional pentru trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Hormuz, ridicarea sancțiunilor economice impuse de-a lungul anilor și inițierea unui vast program de reconstrucție națională.
Mojtaba Ferdousi Pour, șeful misiunii diplomatice iraniene la Cairo, a transmis un mesaj ferm în numele Tehranului. "Nu vom accepta doar o simplă încetare a focului", a declarat acesta pentru Associated Press. "Singura noastră condiție este încheierea războiului cu garanții concrete că nu vom mai fi atacați niciodată." Această poziție reflectă neîncrederea profundă a Iranului față de promisiunile internaționale și dorința de a obține securitate pe termen lung, nu doar o pauză temporară a ostilităților.
Casa Albă a confirmat că propunerea de încetare a focului este luată în considerare, însă președintele Trump nu și-a dat încă acordul. Un oficial de la Washington a declarat pentru agenția France-Presse că aceasta este doar "una dintre numeroasele idei" aflate pe masă, iar operațiunea militară continuă nestingherit. "Operațiunea Furia Epopeică continuă", a transmis sursa citată.
În paralel cu acestă criză diplomatică, Israelul a intensificat atacurile asupra infrastructurii energetice iraniene. Forțele israeliene au lovit luni o uzină petrochimică strategică situată în apropierea zăcământului de gaze naturale South Pars, considerat cel mai mare din lume, un proiect comun iranian-qatarez. atacul a provocat un incendiu care a fost ulterior localizat, iar Compania Națională Petrochimică din Iran a anunțat că situația este "sub control", deși evaluarea pagubelor este încă în curs de desfășurare.
Tot în cadrul acestor raiduri, două comandouri ale Gardienilor Revoluției Islamice au fost ucise, conform afirmațiilor israeliene. Zona afectată de atacuri, Asaluyeh, reprezintă un punct nodal pentru economia iraniană, fiind vitală atât pentru producția de derivate petroliere, cât și pentru parteneriatul energetic cu Qatarul.
Acest raid israelian pare să fi fost o acțiune independentă, separată de termenul limită și amenințările lui Trump. Cu toate acestea, anterior, după un atac israelian similar asupra South Pars în martie, Trump declarase că Israelul nu va mai lovi acest obiectiv, dar avertizase că, dacă Iranul continuă să atace infrastructura energetică din Qatar, Statele Unite vor distruge masiv zăcământul.
Controlul Iranului asupra Strâmtoarei Hormuz a generat unde de șoc la nivel global, determinând o creștere accentuată a prețurilor petrolului și zguduind înseși fundamentele economiei mondiale. În perioadele de pace, aproximativ 20% din rezervele mondiale de petrol trec prin această cale navigabilă strategică, care leagă Golful Persic de Oceanul Indian.
Întrebat despre acuzațiile potrivit cărora atacurile asupra infrastructurii civile ar putea constitui crime de război, Trump a răspuns cu un ton disprețuitor: "Nu sunt îngrijorat de asta". Mai mult, liderul de la Casa Albă a mutat discuția, afirmând că "singurul crime de război" ar fi permiterea Iranului să dețină arme nucleare, descriind conducerea iraniană drept "bestii" care au ucis "zeci de mii" de manifestanți.
Escaladarea actuală reprezintă o continuare a ostilităților care au debutat pe 28 februarie, când Israelul și Statele Unite au inițiat atacuri coordonate împotriva Iranului. De atunci, Iranul a răspuns prin lansarea de rachete balistice către ținte din întreaga regiune a Orientului Mijlociu, provocând temeri cu privire la o extindere majoră a conflictului într-o zonă deja extrem de instabilă din punct de vedere geopolitic.
Trump avertizează că termenul limită este 'definitiv' în timp ce Iranul propune un plan pentru încheierea războiului
