Conform unui oficial de la Casa Albă, președintele „își rezervă dreptul de a înlătura persoane care s-ar putea să nu fie complet aliniate cu sarcina importantă de a securiza alegerile americane și de a asigura că fiecare vot legal este numărat”. Decizia se bazează pe o hotărâre recentă a Curții Supreme, în cazul „Slaughter”, care a stabilit că președintele are o marjă mai largă de manevră pentru a demite membri ai agențiilor federale independente.
Comisia pentru Asistență Electorală a fost înființată prin Legea „Help America Vote Act” (HAVA) din 2002, ca răspuns la problemele grave apărute la alegerile prezidențiale din 2000. Atribuțiile sale includ certificarea sistemelor de vot, elaborarea de ghiduri pentru administrarea alegerilor la nivel local și de stat, precum și gestionarea formularului federal de înregistrare a alegătorilor. Deși este o agenție relativ discretă, rolul său devine crucial în contextul dezbaterilor tot mai aprinse privind integritatea electorală.
Comisia este formată din patru comisari, numiți de președinte și confirmați de Senat. Conform HAVA, nu pot fi mai mult de doi comisari din același partid. Până de curând, în componență se aflau republicanul Don Palmer (care plecase deja la începutul anului), democrații Thomas Hicks și Benjamin Hovland, și republicana Christy McCormick. Trump i-a demis pe Hicks și Hovland, iar McCormick și-a dat demisia. Astfel, comisia a rămas fără niciun membru activ, ceea ce îi paralizează capacitatea de funcționare.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Senatorul democrat Alex Padilla (California) și congresmanul Joe Morelle (New York), cei mai înalți democrați în comisiile cu atribuții electorale, au emis o declarație comună dură: „Președintele Trump încearcă să demanteleze încă o barieră independentă a democrației noastre, menită să mențină alegerile corecte și sigure. Epurarea comisarilor cu doar câteva luni înainte de alegerile de mijloc de mandat și subminarea sprijinului pentru oficialii electorali locali fac parte din planul său de a politiza alegerile și de a permite o interferență electorală ilegală și periculoasă.”
Michael Waldman, președintele și CEO-ul Brennan Center for Justice, o organizație care pledează pentru extinderea accesului la vot, a declarat că demiterile „sunt profund îngrijorătoare în lumina eforturilor neobosite ale președintelui Trump de a interfera în alegeri”. El a adăugat: „Congresul a structurat în mod deliberat Comisia pentru Asistență Electorală ca pe o agenție bipartizană, pentru a ajuta statele să administreze alegeri libere, corecte și sigure. Aceste demiteri lasă agenția fără conducere și incapabilă să-și îndeplinească responsabilitățile majore.”
Contextul este cu atât mai tensionat cu cât Trump a emis anterior un ordin executiv prin care solicita EAC să adauge o cerință de dovadă a cetățeniei pe formularul federal de înregistrare a alegătorilor. Judecătorii au blocat principalele prevederi ale acelui ordin, considerând că depășesc autoritatea constituțională a președintelui. De asemenea, Trump a făcut apel la o decizie care restricționează votul prin corespondență, iar oficialii electorali se tem că Departamentul pentru Securitate Internă ar putea reprezenta o amenințare la adresa alegerilor.
Această mișcare a președintelui vine pe fondul unei ofensive mai largi împotriva instituțiilor considerate independente. Hotărârea Curții Supreme în cazul „Slaughter” a oferit Casei Albe un instrument juridic pentru a înlătura membri ai unor agenții care, până acum, erau protejate de imixtiunile politice directe. Criticii avertizează că aceasta deschide calea pentru o politizare fără precedent a administrației electorale, tocmai într-un an electoral crucial.
Alegerile de mijloc de mandat din 2026 vor decide controlul asupra Congresului, iar încrederea publicului în corectitudinea procesului electoral este deja fragilă. Fără o Comisie pentru Asistență Electorală funcțională, statele vor rămâne fără ghidaj federal în certificarea sistemelor de vot și în implementarea standardelor de securitate. De asemenea, formularul federal de înregistrare a alegătorilor – folosit de milioane de americani – nu va mai putea fi actualizat sau gestionat corespunzător.
Democrații și grupurile pentru drepturile civile au promis că vor contesta demiterile în instanță, invocând încălcarea legii HAVA, care prevede că președintele poate demite comisarii doar pentru „neglijență în îndeplinirea atribuțiilor” sau „abatere de la lege”. Rămâne de văzut dacă instanțele vor accepta argumentul Casei Albe, bazat pe cazul „Slaughter”, care se referea la o altă agenție (Comisia pentru Comerț Federal) și nu la EAC.
În timp ce administrația Trump își consolidează controlul asupra agențiilor electorale, opoziția avertizează că democrația americană se îndreaptă pe un teren periculos. „Nu este vorba doar de patru comisari”, a spus un analist politic. „Este vorba despre semnalul pe care îl transmitem: că alegerile pot fi manipulate politic, iar gardienii independenți pot fi înlăturați după bunul plac al președintelui.”
De ce este important:
Această decizie a președintelui Trump subminează unul dintre puținele mecanisme bipartizane menite să asigure corectitudinea alegerilor în Statele Unite. În contextul alegerilor de mijloc de mandat din 2026, când se decid controlul Congresului și încrederea publicului în procesul democratic, paralizarea Comisiei pentru Asistență Electorală deschide calea pentru potențiale abuzuri și dispute electorale. Este un precedent periculos care ar putea eroda și mai mult încrederea în integritatea votului, într-o perioadă în care dezinformarea și polarizarea sunt deja la cote alarmante.
