Noile tarife intră în vigoare exact când expiră tarifele temporare de 10% aplicate la nivel global, care își încetează efectul vineri, la 12:01 a.m. Trump a recurs la acele taxe provizorii după ce Curtea Supremă a anulat, în februarie, cele mai ample și mai dure tarife ale sale. Acum, el folosește o bază legală mai solidă: Secțiunea 301 din Legea Comerțului din 1974, care permite președintelui să impună taxe la import și alte sancțiuni împotriva țărilor care practică „practici comerciale injuste, nerezonabile sau discriminatorii”. Trump a mai utilizat Secțiunea 301 în primul său mandat pentru a impune tarife masive Chinei, iar acestea au supraviețuit contestărilor în instanță.
Administrația pregătește și alte tarife în baza aceleiași secțiuni: Oficiul Reprezentantului pentru Comerț a lansat o investigație privind 16 țări – care împreună reprezintă 70% din importurile americane – pentru a stabili dacă acestea au supraprodus bunuri, ceea ce ar fi dus la scăderea prețurilor și la dezavantajarea companiilor americane pe piețele globale. Investigația nu este încă finalizată.
Trump, care susține că tarifele ridicate vor revitaliza industria americană, a răsturnat anul trecut decenii de politică americană favorabilă tarifelor reduse și comerțului liber. Invocând Legea privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA) din 1977, el a impus tarife de două cifre pentru importurile din aproape toate țările lumii, argumentând că deficitul comercial cronic al Americii reprezintă o urgență națională. Însă Curtea Supremă a decis că IEEPA nu autorizează tarifele, obligând administrația să ramburseze importatorii care plătiseră taxele. Ca răspuns, Trump a anunțat tarife globale de 10% în baza Secțiunii 122 din Legea Comerțului din 1974, dar această secțiune permite taxe doar pentru 150 de zile – termenul expiră vineri.
Noile tarife anunțate joi nu se aplică tuturor produselor. Sunt exceptate petrolul, gazele naturale și îngrășămintele, precum și produsele care beneficiază de statut duty-free în cadrul Acordului SUA-Mexic-Canada (USMCA), pactul nord-american negociat de Trump în primul său mandat. De asemenea, unele țări au reușit să reducă nivelul tarifelor prin îmbunătățirea aplicării interdicțiilor împotriva muncii forțate. Un oficial administrativ de rang înalt, care a vorbit sub protecția anonimatului, a declarat că, de exemplu, tariful pentru importurile din India a fost inițial stabilit la 12,5%, dar a fost redus la 10% după ce India a luat măsuri suplimentare.
Tarifele sunt plătite de companiile americane care importă produse străine. Acestea încearcă de obicei să transfere costurile către consumatori prin prețuri mai mari. Americanii sunt deja frustrați de costul ridicat al vieții, iar administrația își asumă un risc major prin lansarea de noi tarife înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru drepturile omului privesc cu scepticism motivația din spatele tarifelor, dar recunosc că acestea ar putea avea un impact real asupra problemei muncii forțate. Martina Vandenberg, fondatoarea și președinta Centrului Juridic pentru Traficul de Persoane, a declarat: „Am pledat ani de zile pentru interdicții la import, nu ca un glonț magic, ci ca un instrument potențial eficient în combaterea muncii forțate la nivel global. Este posibil să fii extrem de critic la adresa tarifelor, așa cum suntem noi, și să fii foarte îngrijorat de tarifele generale folosite ca bâte împotriva țărilor. Și totuși, cred că este de netăgăduit că există un răspuns semnificativ în ceea ce privește adoptarea interdicțiilor la import.” Vandenberg a recomandat ca tarifele să fie implementate treptat, pentru a da țărilor timp să pună în aplicare interdicții sau planuri de aplicare. „Temerea noastră este că interdicțiile la import vor fi simple hârtii fără aplicare. Țările au nevoie de timp pentru a construi mecanisme de interdicție la import care să fie semnificative și aplicabile.”
Kenya Davis, partener la Boies Schiller Flexner, a menționat că Legea privind prevenirea muncii forțate uigure (Uyghur Forced Labor Prevention Act), adoptată în 2021, care interzice importul de bunuri din regiunea Xinjiang din China sau de la entități desemnate, este cea mai semnificativă legislație legată de munca forțată adoptată de SUA înainte de aceste tarife. „Nivelul de eficacitate este cu siguranță dezbătut, dar cu siguranță a atras atenția asupra problemei traficului de muncă și a muncii forțate”, a spus ea.
Potrivit celor mai recente statistici ale Organizației Internaționale a Muncii (OIM), o agenție a ONU axată pe drepturile omului și ale muncii, aproximativ 27,6 milioane de persoane se aflau în muncă forțată la nivel mondial în 2021. Tarifele anunțate de Trump vizează tocmai aceste practici, dar rămâne de văzut dacă ele vor reuși să reducă fenomenul sau vor declanșa doar represalii comerciale.
De ce este important:
Această decizie marchează o escaladare semnificativă a politicii comerciale americane, cu impact direct asupra economiei globale și a relațiilor diplomatice. Tarifele nu doar că vor scumpi produsele pentru consumatorii americani, dar vor afecta și lanțurile de aprovizionare internaționale, putând duce la represalii din partea țărilor vizate. În plus, utilizarea Secțiunii 301 pentru a impune sancțiuni legate de munca forțată reprezintă un precedent important, care poate fi folosit și de alte state. Pe termen lung, această măsură ar putea contribui la reducerea exploatării prin muncă, dar riscă să fie percepută ca un instrument de presiune politică, mai degrabă decât o soluție reală pentru drepturile omului.
