Președintele Donald Trump intenționează să fie prezent miercuri la audierea de la Curtea Supremă a Statelor Unite privind cetățenia prin naștere, marcând astfel o premieră istorică: niciun președinte american aflat în funcție nu a mai asistat vreodată la dezbaterile orale de la cea mai înaltă instanță judecătorească a țării. Acest eveniment extraordinar subliniază importanța pe care actuala administrație o acordă acestei chestiuni extrem de controversate, care a generat polemici intense încă din momentul emiterii ordinului executiv contestat.
Ordinul executiv în litigiu a fost semnat de Trump în prima zi a celui de-al doilea său mandat prezidențial și stipulează că copiii născuți pe teritoriul american din părinți care se află în Statele Unite în mod ilegal sau temporar nu vor mai fi considerați cetățeni americani. Această decizie reprezintă o răsturnare completă a interpretării constituționale care a dominat spațiul juridic american de peste un secol și jumătate, respectiv încă de la ratificarea celui de-al 14-lea Amendament al Constituției, care garantează cetățenia oricărei persoane născute pe pământ american.
Practic, acest amendament, adoptat în 1868 în urma Războiului Civil American, a fost conceput inițial pentru a acorda cetățenie foștilor sclavi afro-americani și pentru a combate discriminarea rasială instituționalizată. De-a lungul timpului, interpretarea sa a evoluat pentru a include pe oricine se naște pe teritoriul națiunii, indiferent de statutul imigraționist al părinților. Legislația federală din 1940 a consolidat și mai mult această abordare, stabilind excepții foarte înguste de la principiul cetățeniei prin naștere, cunoscut în limba engleză sub numele de „jus soli" sau dreptul pământului.
Decizia administrației Trump a provocat reacții vehemente din partea opoziției democrate, a organizațiilor pentru drepturile civile și a numeroaselor voci din mediul juridic american. Criticii susțin că această măsură contravine flagrant Constituției și că numai o amendare a textului constituțional ar putea modifica acest drept fundamental. Apărătorii ordinului, pe de altă parte, argumentează că textul celui de-al 14-lea Amendament a fost întotdeauna interpretat greșit și că intenția originală a amendamentului nu a fost niciodată aceea de a acorda cetățenie automată imigranților ilegali.
Este important de menționat că aceasta nu este prima oară când Trump a luat în considerare participarea la o audiere de la Curtea Supremă. În cursul anului trecut, președintele a declarat public că ar fi dorit să asiste la o audiere privind legitimitatea tarifelor vamale pe care le-a impus, considerând că ar fi o decizie prudentă să nu participe pentru a evita orice acuzații de interferență în procesul judiciar sau distragerea atenției de la procedurile legale în curs.
Cu toate acestea, în cadrul unei conversații cu jurnaliștii în Biroul Oval marți, Trump a părut mult mai hotărât să fie prezent fizic la audierea de miercuri. Când jurnaliștii l-au întrebat despre participarea sa la acest caz crucial, președintele a răspuns simplu: „Eu merg acolo." La o întrebare ulterioară care solicita confirmarea că intenționează să se deplaseze personal la sediul Curții Supreme, Trump a adăugat: „Cred că da, chiar cred."
Trebuie amintit că Trump a mai călcat pe pragul Curții Supreme în timpul primului său mandat prezidențial, însă doar pentru o ceremonie simbolică: depunerea jurământului de către prima sa numire în funcția de judecător, Neil Gorsuch. Alți doi judecători pe care i-a numit în funcție, Brett Kavanaugh și Amy Coney Barrett, fac de asemenea parte din completul actual al Curții, ceea ce înseamnă că trei din cei nouă judecători ai Curții Supreme au fost confirmați în urma nominalizărilor sale.
La întrebarea privind cui dintre judecători intenționează să-i acorde o atenție deosebită în timpul audierii, Trump a oferit o perspectivă personală asupra modului în care percepe instanța, descriind-o ca fiind în mare parte una cu orientare politică, separată între judecători numiți de președinți republicani și cei numiți de președinți democrati. Această observație reflectă o viziune bipartizană asupra justiției americane, care, potrivit criticilor, ar putea submina încrederea publică în independența sistemului judiciar.
Este relevant de menționat că alți președinți americani au interacționat cu Curtea Supremă, însă niciunul nu a ales să asiste la dezbateri orale în timp ce se afla în exercițiul funcției. Richard Nixon a pledat într-un caz în perioada dintre mandatul său de vicepreședinte și cel de președinte, în timp ce William Howard Taft a servit ulterior ca judecător șef după încheierea președinției sale. Trump ar fi astfel primul președinte în funcție care rupe această tradiție nescrisă.
Restricțiile privind cetățenia prin naștere fac parte din angajamentul mai amplu al administrației Trump de a înăspri politicile de imigrație, unul dintre pilonii centrali ai programului său politic. Cu toate acestea, măsura nu a fost pusă în aplicare în niciun stat american până în prezent, întrucât a fost blocată de multiple instanțe federale inferioare care au considerat-o neconstituțională. Mai multe tribunale districtuale au emis injoncții preliminare care împiedică aplicarea ordinului executiv, argumentând că acesta încalcă atât Constituția, cât și precedentele judecătorești stabile.
Audierile de miercuri vor reprezenta un moment crucial în parcursul acestui caz, Curtea Supremă urmând să decidă dacă va menține aceste blocaje sau dacă va permite guvernului federal să pună în aplicare noile reguli privind cetățenia. Decizia instanței ar putea avea consecințe profund imigrate nu doar pentru milioanele de familii afectate direct, ci pentru întreaga structură juridică și socială a Statelor Unite, redefinind poate pentru totdeauna înțelesul cetățeniei americane.
Trump plănuiește să asiste la audierea de miercuri de la Curtea Supremă privind cetățenia prin naștere
