Contextul este unul tensionat: de la începutul războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, Teheranul a folosit Strâmtoarea Hormuz ca pe o pârghie strategică, blocând această rută maritimă vitală. Conform termenilor armistițiului, strâmtoarea ar fi trebuit redeschisă pentru o perioadă interimară de 60 de zile, iar Iranului i s-a interzis să taxeze navele. Însă sâmbătă, comandamentul militar comun al Iranului a anunțat că a închis din nou strâmtoarea, invocând o „încălcare clară” a angajamentelor asumate prin memorandum. Comandamentul Central al SUA, care supraveghează operațiunile militare în regiune, a negat acest raport, susținând că traficul continuă să circule.
Strâmtoarea Hormuz a fost dintotdeauna un punct fierbinte în conflictul dintre SUA și Iran. Aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale ale lumii tranzitează această strâmtoare, la care se adaugă circa 30% din comerțul global cu îngrășăminte. Blocarea strâmtorii a dus la creșterea vertiginoasă a costurilor combustibililor la nivel mondial și a pus presiune pe sectoarele agricole din întreaga lume. Ca răspuns, Trump a impus o blocadă navală asupra porturilor iraniene din regiune, dar aceasta a fost ridicată în urma acordului de miercuri.
Memorandumul nu este însă un acord pe termen lung. El servește drept punct de plecare pentru negocieri pe teme cheie, inclusiv viitorul programului nuclear iranian. Mai multe puncte de divergență au rămas nerezolvate. Nicăieri în document nu se spune că taxele viitoare nu pot fi colectate după expirarea perioadei de 60 de zile. Înainte de război, trecerea prin strâmtoare era gratuită. Trump însuși a declarat într-un interviu pentru The New York Times că apa ar trebui să rămână „permanent fără taxe”. Dar sâmbătă a părut să se răzgândească, sugerând din nou posibilitatea ca SUA să impună taxe, în timp ce interzice Iranului să facă acest lucru.
„Nu vor exista TAXE în Strâmtoarea Hormuz timp de 60 de zile, în perioada de încetare a focului, și nu vor exista TAXE nici după expirarea celor 60 de zile”, a scris Trump, „cu excepția cazului în care sunt impuse de și pentru Statele Unite ale Americii”. El a explicat că o astfel de taxă ar compensa SUA „pentru serviciile prestate în calitate de Înger Păzitor al țărilor din Orientul Mijlociu, în scopul rambursării costurilor trecute, prezente și viitoare”. Trump a folosit un limbaj similar într-un interviu acordat The New York Times la începutul săptămânii, sugerând că SUA ar putea deveni „gardianul Orientului Mijlociu” în schimbul a 20% din veniturile regiunii.
Nu este prima dată când Trump flirtează cu ideea taxelor americane în strâmtoare. În aprilie, de exemplu, a discutat subiectul cu jurnaliștii, spunând: „Ce-ar fi să impunem noi taxe? Mai bine decât să le lăsăm pe mâna lor. De ce n-am face-o? Noi suntem învingătorii. Am câștigat.” Până acum, nu există indicii că planurile lui Trump ar fi fost prezentate oficial țărilor din regiune, multe dintre ele încercând să mențină un echilibru delicat în relațiile cu ambele părți.
Oficialii iranieni, la rândul lor, au repetat că nu exclud impunerea de taxe în strâmtoare, considerând aceasta o chestiune de suveranitate și negociere regională. Strâmtoarea se află între Iran și Oman. Însă negocierile sunt puse în pericol de operațiunile militare israeliene în curs în Liban, care amenință să încalce armistițiul de miercuri. Iranul a susținut că închiderea strâmtorii de sâmbătă a fost o consecință a noilor atacuri israeliene în sudul Libanului, care au ucis zeci de persoane după anunțarea încetării focului. Oficialii iranieni au mai spus că orice discuții viitoare ar trebui să se concentreze pe implementarea corectă a memorandumului inițial, iar perioada de negociere de 60 de zile stipulată în acord va începe abia după rezolvarea acestor probleme.
Pakistanul, un mediator important între SUA și Iran, a anunțat că discuțiile de urmărire urmează să înceapă duminică în Elveția. Ministerul de Externe al Elveției a confirmat că o delegație iraniană, condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, și de ministrul de Externe, Abbas Araghchi, a sosit deja pentru negocieri. De partea americană, se așteaptă să participe ginerele lui Trump, Jared Kushner, emisarul special Steve Witkoff și vicepreședintele JD Vance.
De ce este important:
Această situație are implicații majore pentru economia globală și securitatea energetică. Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute de tranzit pentru petrol și gaze naturale, iar orice perturbare a traficului poate duce la creșteri bruște ale prețurilor la combustibili și la instabilitate pe piețele financiare. De asemenea, poziția lui Trump de a impune taxe americane, în timp ce interzice Iranului să facă același lucru, riscă să escaladeze tensiunile și să submineze eforturile de pace. Pentru România, dependentă de importurile de energie, o criză în Golf ar putea avea efecte directe asupra facturilor la gaze și electricitate. Monitorizarea evoluțiilor din această regiune este esențială pentru anticiparea șocurilor economice.
