Mamdani, care a câștigat alegerile pentru funcția de primar al New York-ului în noiembrie 2024, a declarat recent că administrația sa analizează încă posibilitatea de a-l aresta pe Netanyahu dacă acesta va participa la Adunarea Generală a Națiunilor Unite, programată pentru luna septembrie. „Cred că Netanyahu aparține Haga”, a spus Mamdani într-un interviu publicat sâmbătă, referindu-se la sediul CPI. „Este un criminal de război, acuzat de Curtea Penală Internațională”, a adăugat el, subliniind că această opinie este împărtășită de mulți, având în vedere acțiunile pe care premierul israelian „le-a provocat în ultimii ani”.
Mamdani a recunoscut că nu este sigur dacă are autoritatea legală de a ordona poliției, pe care o supraveghează, să rețină un lider străin, și că se află „într-o discuție activă” cu Departamentul Juridic al orașului. „Voi face tot ce-mi permite legea în New York, dar nu vom scrie propriile legi în acest scop”, a precizat el. În timpul campaniei sale pentru primărie, Mamdani avertizase că va ordona arestarea lui Netanyahu dacă acesta va pune piciorul în oraș, invocând executarea mandatului CPI.
Reacția Israelului nu a întârziat să apară. Printr-o postare pe platforma X, oficialii israelieni au respins declarațiile lui Mamdani, numind CPI o „curte marțială” și mandatul său „fals”, acuzându-l pe primar că încearcă să distragă atenția de la propriile probleme. De menționat că nici Israelul, nici Statele Unite nu sunt membre ale CPI, care a fost înființată în 2002 pentru a judeca genocidul, crimele împotriva umanității și crimele de război. Administrația Trump a lansat o campanie pentru a dezactiva CPI, impunând sancțiuni judecătorilor, procurorilor și grupurilor care solicită decizii împotriva Israelului în legătură cu acuzațiile de încălcări ale drepturilor omului.
Contextul acestei dispute este unul extrem de tensionat. Netanyahu este vizat de un mandat de arestare emis de CPI în 2024, care îl acuză de crime de război comise în timpul războiului din Gaza, declanșat după atacul Hamas din 7 octombrie 2023. Conflictul a dus la moartea a peste 40.000 de palestinieni, potrivit autorităților locale, și la o criză umanitară fără precedent. Deși CPI nu are jurisdicție asupra Israelului, mandatul a fost emis pe baza principiului universalității, iar statele membre sunt obligate să-l execute. New York-ul, ca oraș-simbol al ONU, devine astfel un câmp de luptă juridic și politic.
Trump, care s-a poziționat constant ca un aliat al Israelului, a intervenit direct pentru a bloca orice tentativă de arestare. „Netanyahu nu va fi arestat, sub nicio formă, în Statele Unite”, a scris Trump pe Truth Social, adăugând că Israelul a fost un aliat de încredere în lupta împotriva Iranului. Această declarație nu este doar o simplă reacție, ci și o încercare de a consolida sprijinul pentru Netanyahu în fața presiunilor internaționale. De altfel, Trump a avut o relație strânsă cu premierul israelian încă din primul său mandat, când a recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului și a mutat ambasada SUA acolo.
Pe de altă parte, Mamdani, un politician de origine pakistaneză, membru al Partidului Muncitoresc Socialist, a câștigat alegerile pe o platformă progresistă, promițând să apere drepturile omului și să se opună injustiției. Poziția sa față de Netanyahu reflectă o tendință tot mai mare în rândul oficialilor locali americani de a contesta politica externă a Washingtonului. Deși primarul nu are puterea de a influența politica externă, el poate folosi autoritatea locală pentru a aplica legile internaționale, ceea ce creează un precedent periculos pentru administrația Trump.
Analiștii consideră că această confruntare este mai mult simbolică decât practică. Chiar dacă Mamdani ar ordona arestarea, șansele ca Netanyahu să fie reținut sunt minime, având în vedere că poliția din New York este subordonată statului și guvernului federal. În plus, Departamentul de Stat al SUA a declarat că nu va permite executarea unui mandat CPI împotriva unui aliat. Cu toate acestea, simpla discuție subminează legitimitatea Israelului și a lui Netanyahu, oferind o platformă pentru criticii internaționali.
În același timp, Trump încearcă să transforme această situație într-un avantaj electoral. Cu alegerile prezidențiale din 2028 la orizont, el se prezintă ca un apărător al suveranității americane și al alianțelor tradiționale. „Nu vom permite ca o curte internațională să ne dicteze politica externă”, a spus Trump într-un discurs recent. Această retorică atrage baza conservatoare, dar și pe cei care se tem de o erodare a suveranității naționale.
Pe de altă parte, Mamdani a câștigat simpatia stângii americane și a activiștilor pentru drepturile omului. „Este o chestiune de principiu”, a declarat el într-un interviu pentru Al Jazeera. „Nu putem ignora crimele de război doar pentru că sunt comise de un aliat.” Această poziție este susținută de organizații precum Amnesty International și Human Rights Watch, care au documentat încălcări grave ale dreptului internațional în Gaza.
În concluzie, disputa dintre Trump și Mamdani reflectă o fractură mai profundă în societatea americană și în politica globală. Pe de o parte, avem un președinte care prioritizează alianțele și suveranitatea națională, iar pe de altă parte, un primar care pledează pentru aplicarea legii internaționale, indiferent de consecințe. Rămâne de văzut dacă Netanyahu va risca să viziteze New York-ul în septembrie, dar un lucru este cert: această confruntare va continua să domine agenda politică.
De ce este important:
Acest conflict evidențiază tensiunile dintre suveranitatea națională și justiția internațională, punând în lumină modul în care liderii locali pot contesta politica externă a Washingtonului. De asemenea, subliniază polarizarea tot mai accentuată din jurul conflictului israeliano-palestinian și impactul acestuia asupra politicii americane. Pentru cititori, este esențial să înțeleagă că deciziile luate la nivel local pot avea reverberații globale, iar mandatul CPI împotriva lui Netanyahu reprezintă un test pentru sistemul de justiție internațională.
