Summitul NATO de două zile, desfășurat la Ankara, Turcia, s-a încheiat miercuri după-amiază, cu discuții despre bugetele de apărare și sprijinul pentru Ucraina. Însă, în paralel, s-a vorbit atât despre unitate, cât și despre discordie, subliniind un drum incert pentru o alianță care a fost piatra de temelie a arhitecturii de securitate a Occidentului timp de peste 75 de ani.
Deși aliații păreau aliniați pe câteva probleme cheie, președintele american Donald Trump a folosit summitul pentru a critica partenerii NATO în privința cheltuielilor pentru apărare, inclusiv Spania, asupra căreia a impus un embargo comercial. „A fost uimitor, de fapt”, le-a spus el jurnaliștilor. „Unitatea din acea sală a fost incredibilă, într-adevăr o iubire, a fost cam sălbatic.” Iată principalele evoluții de la summit – unele demonstrând consens, altele dezvăluind fisuri.
În declarația summitului, liderii NATO și-au reafirmat „angajamentul de fier” față de clauza de asistență reciprocă din Articolul 5 al tratatului alianței. În anii anteriori, acest angajament era un dat, menționarea sa într-o declarație de summit fiind un simplu gest formal către documentul fondator al alianței. Dar Trump a pus la îndoială în mod repetat valoarea alianței, a acuzat membrii NATO că „nu au fost acolo” pentru SUA când a fost nevoie – de exemplu, în timpul războiului din Iran din acest an – și a lăsat deschisă posibilitatea ca Washingtonul să nu apere aliații dacă aceștia ar fi atacați. Pe acest fundal, declarația summitului a servit drept promisiune liniștitoare din partea SUA, de departe cea mai mare și mai puternică forță militară din lume.
Între timp, liderii europeni și-au etalat la summit cheltuielile în creștere pentru apărare, încercând să-l convingă pe Trump că își respectă promisiunea de a majora bugetele și de a-și asuma mai multă responsabilitate pentru propria securitate. Angajamentele includ „peste 50 de miliarde de dolari în noi achiziții”, potrivit declarației NATO. Trump a spus de mult că Europa ar trebui să cheltuiască mai mult pentru apărare, iar administrația sa împinge europenii să preia responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Cu toate acestea, datele NATO arată că doar cinci dintre cei 32 de membri sunt proiectați să atingă ținta alianței de a cheltui 3,5% din PIB pentru apărarea de bază în 2026.
La summit, cei 32 de șefi de stat NATO au promis, de asemenea, 70 de miliarde de euro (80 de miliarde de dolari) asistență pentru Ucraina. „Statele membre NATO au generat de această dată o demonstrație de unitate în jurul Ucrainei. Toți s-au aliniat ideii că Ucraina oprește cu succes înaintarea lentă a Rusiei”, a declarat Jolyon Howorth, profesor emerit de politică europeană la Universitatea din Bath, pentru Al Jazeera. „Dar există puțină unitate, fie în Europa, fie între partenerii atlantici, în ceea ce privește calea de urmat cu Ucraina. Este puțin probabil ca acest lucru să se schimbe chiar și după ce Trump va părăsi în cele din urmă Casa Albă.”
Trump a vorbit despre „iubire” în sală, dar nu a fost deloc iubire pentru Spania, deoarece a emis miercuri un ordin de embargo comercial. I-a cerut secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, să „taie tot comerțul... inclusiv vizitele” cu țara, pe fondul tensiunilor legate de cheltuielile pentru apărare. Departamentul Trezoreriei, Departamentul Comerțului și Oficiul Reprezentantului Comercial vor lucra pentru a-i prezenta lui Trump „un meniu de produse spaniole care ar putea fi embargoate în zilele următoare”, a declarat un oficial american pentru agenția de presă Reuters. Comentariile sugerează că o interdicție comercială ar putea fi parțială.
De asemenea, miercuri, Trump le-a spus jurnaliștilor: „Nu sunt mulțumit de NATO din cauza a ceea ce au făcut cu Groenlanda și nu sunt mulțumit de NATO din cauza faptului că nu au vrut să ne ajute cu cel mai mare sponsor de stat al terorismului, adică Iranul.” Atacurile tot mai dure ale lui Trump la adresa Spaniei, combinate cu amenințările sale reînnoite de a achiziționa Groenlanda – un teritoriu autonom al Danemarcei – expun posibile fracturi în coeziunea NATO. „NATO s-a luptat întotdeauna cu problema unității. Statele sale membre au interese diferite, care decurg din istorie și geografie”, a spus Howorth. „Spania și Danemarca se află în prezent – din motive diferite – în vizorul lui Trump. Aceasta este o problemă serioasă pentru unitatea Alianței.”
Pe de altă parte, Trump a spus marți că va ridica sancțiunile împotriva Turciei și că va decide în curând reluarea vânzărilor de avioane F-35. Declarația a venit în timp ce Trump s-a întâlnit cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan în marja summitului de la Ankara. Această schimbare a venit după ce SUA a exclus Turcia din programul F-35, după ce Ankara a achiziționat sisteme rusești de apărare aeriană S-400 în 2019. De asemenea, a impus sancțiuni în temeiul Legii privind combaterea adversarilor Americii prin sancțiuni (CAATSA). Așezat lângă Erdogan, Trump a spus că va decide în curând vânzarea de F-35 către Turcia. „Este o decizie pe care o vom lua... este un avion grozav, de departe cel mai bun, și cu siguranță este ceva ce vom lua în considerare”, a spus Trump. Întâlnirea sa cu Erdogan a avut loc în timp ce premierul israelian Benjamin Netanyahu a făcut presiuni tot mai mari asupra SUA să nu reia vânzările de F-35 către Turcia.
Pe lângă evoluția legată de Turcia, Trump a aprobat și vânzarea de rachete de croazieră Tomahawk către Germania, a declarat joi cancelarul Friedrich Merz, în ciuda îndoielilor că o desfășurare planificată a rachetelor va avea loc. Forțele britanice și olandeze vor fi echipate cu noi nave de transport amfibiu în cadrul unui parteneriat maritim de 2,4 miliarde de lire sterline (3,2 miliarde de dolari) semnat, potrivit Regatului Unit. „Combinând expertiza industrială a Regatului Unit cu experiența de proiectare și navigație a Olandei pentru a livra platforme de primă clasă pentru forțele noastre amfibii de elită, acest parteneriat va întări NATO”, a declarat premierul britanic Keir Starmer, care a participat la summitul NATO, într-un comunicat de marți.
„Mai presus de toate, «unitatea» dintre SUA și Europa a depins întotdeauna în mod crucial de europenii care cred și au încredere că SUA vor fi alături de ei în cazul unei amenințări existențiale”, a spus Howorth. „Orice ar spune el la un moment dat, nimeni nu poate crede că nu își va schimba ulterior părerea. Această imprevizibilitate subminează și mai mult unitatea. Provocarea acum este ca europenii să rămână uniți în căutarea lor de autonomie față de SUA prin intermediul NATO și prin intermediul acesteia.”
De ce este important:
Acest articol evidențiază tensiunile profunde din cadrul NATO, generate de atitudinea imprevizibilă a lui Donald Trump și de presiunile sale asupra aliaților europeni. În timp ce alianța încearcă să mențină un front unit în sprijinul Ucrainei, atacurile directe asupra Spaniei și Danemarcei (prin Groenlanda) arată că unitatea este fragilă. Pentru România, ca membru NATO aflat în proximitatea conflictului din Ucraina, aceste fisuri sunt cruciale: ele pot afecta credibilitatea garanțiilor de securitate și capacitatea alianței de a răspunde amenințărilor. În plus, discuțiile despre creșterea cheltuielilor de apărare și autonomia europeană au implicații directe asupra bugetului și strategiei de apărare ale României.
