Conform oficialilor, acordul asigură un flux de 750.000 de barili pe zi prin conducta care leagă Irakul de Turcia. Ministrul turc al Energiei, Alparslan Bayraktar, a anunțat pe X că semnarea a urmat unei „întâlniri productive” la Ankara cu omologul său irakian, Mohammed Bassem Khudair. „În timp ce eforturile noastre continuă pentru un nou acord pe termen lung pentru această conductă, am implementat acest aranjament de tranzit care acoperă o capacitate zilnică de 750.000 de barili”, a scris Bayraktar.
Conducta Irak-Turcia are o capacitate maximă de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi, dar fluxurile reale au fost mult sub acest nivel în ultimii ani. Premierul irakian Ali al-Zaidi a salutat acordul ca fiind „o piatră de hotar strategică importantă”. El a adăugat că, pe măsură ce companiile irakiene și turce își încep sarcinile, cele două guverne „vor lucra pentru a finaliza un acord-cadru care include sectoare precum petrolul, electricitatea, resursele de apă și alte domenii de cooperare care consolidează interesele comune și sprijină dezvoltarea și stabilitatea”.
Semnarea vine la patru zile după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan și al-Zaidi s-au întâlnit la Ankara. Bayraktar a subliniat că acordul „are o poziție mai strategică” având în vedere evoluțiile de pe piețele globale de petrol. Închiderea efectivă a Strâmtorii Hormuz de către Iran la începutul acestui an a forțat Bagdadul să caute rute alternative de export. Fluxul de petrol între cele două țări este de așteptat să extindă singura rută funcțională de export a Irakului către Marea Mediterană.
Exporturile de petrol ale Irakului s-au prăbușit cu peste 80% în săptămânile de după ce Statele Unite și Israel au lansat atacuri asupra Iranului la sfârșitul lunii februarie, veniturile lunare din petrol scăzând de la aproximativ 6 miliarde de dolari la sub 2 miliarde de dolari, pe măsură ce transporturile prin Golf au fost perturbate. Conducta Kirkuk-Ceyhan transportă în prezent doar aproximativ 170.000 de barili pe zi din capacitatea sa de 1,5 milioane de barili pe zi, conform datelor turcești, în mare parte din câmpurile din regiunea Kurdistanului irakian, care s-au confruntat cu atacuri repetate cu drone și rachete de la începutul conflictului din Iran.
Ankara încearcă să extindă conducta pentru a transporta și petrol din câmpurile sudice ale Irakului, ambele părți descriind discuțiile privind un acord pe termen lung ca fiind în desfășurare. Acest acord pe un an este văzut ca o soluție temporară, dar esențială, într-un peisaj energetic global marcat de instabilitate și schimbări de alianțe.
De ce este important:
Acest acord nu este doar o simplă reînnoire a unui contract de tranzit petrolier. El reflectă o realitate geopolitică dură: dependența Irakului de rute alternative de export, în contextul blocării Strâmtorii Hormuz de către Iran, și ambițiile Turciei de a deveni un hub energetic regional. Pentru Irak, conducta Kirkuk-Ceyhan reprezintă o linie de salvare economică, având în vedere că veniturile din petrol au scăzut dramatic după atacurile asupra Iranului. Pentru Turcia, controlul asupra acestei rute îi consolidează poziția de jucător cheie pe piața energetică europeană și îi oferă pârghii în negocierile cu Bagdadul pe teme precum apa și securitatea. În plus, acordul semnalează o apropiere între Ankara și Bagdad, într-o regiune în care alianțele se redefinesc rapid. Pe termen lung, succesul acestui acord ar putea deschide calea pentru o integrare economică mai profundă între cele două țări, dar și pentru o competiție acerbă cu alte rute energetice, cum ar fi cele din Golf. În esență, este o mișcare de șah într-un joc global al energiei, cu implicații directe asupra prețurilor petrolului și a stabilității în Orientul Mijlociu.
