Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a declarat că apărarea antiaeriană a doborât 72 de vehicule aeriene fără pilot (UAV) deasupra regiunii. Cu toate acestea, resturile dronelor au căzut în apropierea terminalului petrolier, a portului Vîsoțk (la granița cu Finlanda) și chiar în incinta complexului palatului Peterhof, un monument istoric din secolul al XVIII-lea. Guvernatorul Sankt Petersburgului, Alexander Beglov, a confirmat că o dronă s-a prăbușit în parcul Peterhof, iar o alta a lovit un terminal petrolier în districtul Kirovski al orașului. Din fericire, nu s-au raportat victime.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că, la nivel național, au fost interceptate 389 de drone ucrainene în cursul nopții, dar a confirmat lovituri doar în regiunea Leningrad. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că forțele ucrainene au lovit infrastructura petrolieră care finanțează efortul de război al Rusiei și, de asemenea, baza navală Kronstadt din Sankt Petersburg, pe care a numit-o „o țintă militară importantă”.
Această operațiune face parte dintr-o campanie sistematică a Ucrainei de a distruge capacitatea de rafinare a petrolului a Rusiei. Potrivit Statului Major al Ucrainei, până la începutul lunii iulie, loviturile lor au dezactivat 42,74% din capacitatea de rafinare a Rusiei, opt rafinării fiind lovite în ultima lună și peste 60 de rezervoare de stocare distruse sau avariate. Analiștii independenți din domeniul energetic estimează că perturbarea funcțională este mai aproape de o treime din capacitatea Rusiei. Această campanie a provocat deja penurii interne de combustibil, determinând Moscova să prelungească interdicțiile de export de benzină și să impună restricții de vânzare a combustibilului în peste 40 de regiuni și în Crimeea anexată. Chiar și președintele Putin a recunoscut, duminica trecută, că atacurile cauzează o lipsă de combustibil, deși a descris-o drept „nu critică” și a spus că instalațiile avariate sunt reparate rapid.
În replică, Rusia a lovit sâmbătă o instalație de producție a gazelor naturale din regiunea centrală Poltava, provocând un incendiu. Compania energetică de stat ucraineană Naftogaz a anunțat că operațiunile la această facilitate au fost suspendate. „Inamicul vizează sistematic instalațiile de producție a gazelor, încercând să reducă producția internă a Ucrainei și să complice pregătirile pentru sezonul de încălzire”, a declarat Naftogaz pe Telegram.
Aceste atacuri au loc la câteva zile după ce un atac rusesc asupra Kievului a ucis 30 de persoane, într-un schimb intens de lovituri. Vineri, forțele ruse au lovit orașul Sumy din nord-estul Ucrainei cu bombe glisante, ucigând cel puțin patru persoane și rănind 27, iar oameni au rămas prinși sub dărâmături.
Analizând aceste evenimente, putem observa o schimbare semnificativă în tactica Ucrainei. În loc să se concentreze exclusiv pe apărarea propriului teritoriu, Kievul a început să lovească adânc în spatele liniilor inamice, vizând infrastructura critică care susține mașina de război rusă. Distanța de 900 de kilometri față de granița ucraineană demonstrează o capacitate tehnologică și operațională remarcabilă, probabil bazată pe drone de fabricație proprie sau pe sisteme hibride. Lovitura asupra bazei navale Kronstadt, una dintre cele mai vechi și mai importante baze ale Flotei Ruse la Marea Baltică, are o semnificație simbolică și strategică uriașă.
Pe de altă parte, Rusia continuă să lovească infrastructura energetică a Ucrainei, încercând să paralizeze economia și să creeze o criză umanitară înainte de iarnă. Atacul asupra instalației de gaze din Poltava este doar ultimul dintr-o serie de lovituri menite să reducă producția internă de energie a Ucrainei și să o facă dependentă de ajutorul extern.
Este clar că războiul a intrat într-o nouă fază, în care ambele părți încearcă să-și demonstreze capacitatea de a lovi în profunzime și de a perturba logistica și economia adversarului. Pentru Ucraina, aceste atacuri sunt o modalitate de a reduce presiunea asupra frontului și de a forța Rusia să-și redistribuie resursele pentru apărarea teritoriului propriu. Pentru Rusia, loviturile asupra infrastructurii energetice ucrainene sunt o încercare de a sparge moralul populației și de a forța Kievul să negocieze în condiții dezavantajoase.
În acest context, comunitatea internațională privește cu îngrijorare escaladarea. Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat atacurile rusești asupra infrastructurii civile, dar nu au comentat oficial loviturile ucrainene asupra țintelor militare rusești. Cu toate acestea, există temeri că acest tip de atacuri ar putea duce la o extindere a conflictului dincolo de granițele Ucrainei.
De ce este important:
Acest atac marchează o escaladare semnificativă a războiului, demonstrând că Ucraina are capacitatea de a lovi ținte strategice la sute de kilometri de granița sa, inclusiv în apropierea celui de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei. Lovitura asupra terminalului petrolier și a bazei navale Kronstadt afectează direct capacitatea Rusiei de a-și alimenta forțele armate și de a-și proiecta puterea navală în Marea Baltică. În același timp, atacul rusesc asupra instalației de gaze din Poltava subliniază strategia Moscovei de a distruge infrastructura energetică a Ucrainei înainte de iarnă, ceea ce ar putea provoca o criză umanitară majoră. Aceste evenimente arată că războiul nu se limitează la linia frontului, ci se extinde în profunzimea teritoriilor ambelor țări, cu consecințe grave pentru populația civilă și pentru securitatea energetică regională.
