Potrivit documentelor oficiale, anumite elemente de design – precum redarea automată a videoclipurilor, recomandările personalizate și derularea infinită – sunt concepute pentru a „deturna” creierul uman, punându-l într-un „mod automat” care favorizează obiceiurile nesănătoase și utilizarea compulsivă. Comisia Europeană a cerut ca Meta să dezactiveze aceste „funcții cheie adictive” pentru a se conforma Legii serviciilor digitale (DSA).
„Aceste caracteristici pot determina creierul utilizatorilor să intre într-un mod de pilot automat, contribuind la comportamente nesănătoase și la utilizare compulsivă”, se arată în comunicatul Comisiei. În plus, Bruxelles-ul solicită modificarea setărilor implicite pe Instagram și Facebook, astfel încât derularea infinită și redarea automată a videoclipurilor să fie dezactivate din oficiu. Algoritmii platformelor ar trebui, de asemenea, să ofere utilizatorilor conținut mai puțin personalizat.
Fabrizio Esposito, profesor asociat de drept privat la NOVA School of Law din Lisabona, a declarat pentru Al Jazeera că situația este problematică pentru Meta, deoarece încălcările „ating chiar inima” modelului său de afaceri. „Meta, din punctul său de vedere, trebuie să încerce să vină cu un model de afaceri mai bun sau să îl apere pe cel actual în fața fiecărei inițiative de aplicare a legii, atât timp cât poate. Când pierde și este forțată să își schimbe modelul de afaceri, consecințele vor fi foarte semnificative în ceea ce privește cifra de afaceri”, a explicat Esposito.
Meta a respins concluziile preliminare ale UE, argumentând că a luat deja măsuri de protecție. „Nu suntem de acord cu aceste constatări preliminare, care nu iau în considerare în mod corect pașii semnificativi pe care i-am făcut pentru a proteja adolescenții”, a declarat Ben Walters, purtătorul de cuvânt al Meta. Compania poate răspunde înainte ca UE să ia o decizie finală, în câteva luni. Dacă va fi găsită vinovată, Meta riscă o amendă de până la 6% din cifra sa de afaceri anuală – o sumă care s-ar putea ridica la miliarde de euro.
Contextul acestei dispute este unul global. Politicieni din întreaga lume caută modalități de a reglementa rețelele sociale, din cauza impactului lor asupra sănătății mintale a tinerilor. Numeroase studii au concluzionat că utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate dăuna bunăstării tinerilor, contribuind la anxietate și depresie. În Statele Unite, Curtea Supremă a deschis recent calea pentru ca Texasul să aplice o lege privind verificarea vârstei pentru aplicații, iar un grup condus de New York Times a cerut sancționarea OpenAI într-un litigiu privind drepturile de autor.
Legea serviciilor digitale (DSA) a UE, intrată în vigoare în 2023, impune platformelor online mari obligații stricte de transparență și responsabilitate. Printre acestea se numără evaluarea riscurilor sistemice, inclusiv a celor legate de sănătatea mintală, și implementarea de măsuri pentru a atenua efectele negative. Meta este una dintre cele mai mari platforme vizate, alături de Google, TikTok și altele.
Criticii susțin că modelul de afaceri al Meta se bazează pe captarea atenției utilizatorilor cât mai mult timp posibil, pentru a afișa cât mai multe reclame. Funcțiile precum derularea infinită și redarea automată sunt instrumente dovedite care mențin utilizatorii „lipiți” de ecrane. „Aceste funcții nu sunt accidentale – ele sunt concepute pentru a maximiza timpul petrecut pe platformă”, a declarat un expert în politici digitale, sub protecția anonimatului.
Reacțiile nu au întârziat să apară. Organizațiile pentru protecția consumatorilor și a drepturilor digitale au salutat inițiativa UE. „Este un pas important pentru a proteja utilizatorii, în special pe cei tineri, de capcanele dependenței digitale”, a spus un reprezentant al organizației „Digital Rights Europe”. Pe de altă parte, unii analiști avertizează că reglementările excesive ar putea afecta inovația și libertatea de exprimare online.
Meta are acum la dispoziție câteva luni pentru a răspunde și a propune modificări. Dacă nu va convinge Comisia Europeană, aceasta poate impune amenzi substanțiale și poate obliga compania să își schimbe designul platformelor. O astfel de decizie ar putea avea un efect de domino asupra întregii industrii tech, forțând și alte companii să își revizuiască practicile.
În concluzie, această bătălie dintre UE și Meta este mai mult decât o simplă dispută legală – este un test al puterii de reglementare a statelor în fața giganților tehnologici și o luptă pentru sănătatea mintală a milioane de utilizatori. Rămâne de văzut dacă Meta va ceda sau va continua să își apere modelul de afaceri, dar un lucru este cert: dezbaterea despre dependența digitală abia a început.
