Comisia a constatat că Meta nu a reușit să evalueze în mod adecvat riscurile pe care designul adictiv al platformelor sale le prezintă pentru bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor, inclusiv a minorilor și a adulților vulnerabili. De asemenea, Comisia a acuzat Meta că ignoră dovezile privind timpul petrecut de minori pe Instagram și Facebook noaptea și modul în care funcții precum Reels și Stories pot încuraja utilizarea excesivă sau compulsivă a platformelor.
„Dovezile arată, de asemenea, că măsurile actuale de atenuare ale Meta nu au reușit să abordeze eficient riscurile care decurg din designul său adictiv”, a scris Comisia. „De exemplu, instrumentele de gestionare a timpului de pe Instagram și Facebook, inclusiv cele activate implicit pentru adolescenți, pot fi ușor ignorate și nu duc la o reducere și un control semnificativ al utilizării serviciului.”
Comisia solicită Meta să dezactiveze funcțiile cheie care creează dependență, cum ar fi redarea automată și scrollul infinit, în mod implicit, și să introducă pauze eficiente de la ecran, precum și să modifice algoritmul de recomandare pentru a fi mai puțin axat pe implicarea utilizatorilor. Constatările nu sunt definitive, iar Meta va avea acum ocazia să revizuiască dovezile împotriva sa și să prezinte un răspuns oficial. Dacă constatările Comisiei sunt confirmate, Meta riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală anuală totală.
Anunțul de vineri marchează a doua oară în acest an când Comisia UE constată că Meta încalcă legile sale. În aprilie, Comisia a constatat că Meta nu reușește să împiedice copiii sub 13 ani să folosească Facebook și Instagram. Meta s-a confruntat, de asemenea, cu un control strict în SUA pentru că nu a reușit să protejeze utilizatorii tineri pe platformele sale. Cel mai recent, Meta a declarat într-un document depus în instanță luni că patru state americane solicită amenzi de 1,4 trilioane de dolari pentru afirmațiile conform cărora gigantul tech a proiectat Facebook și Instagram pentru a crea dependență la utilizatorii tineri și că a indus în eroare publicul cu privire la siguranța platformelor.
Această situație ridică întrebări serioase despre responsabilitatea marilor companii tech în protejarea sănătății mintale a utilizatorilor, în special a celor mai vulnerabili. Designul adictiv nu este o coincidență, ci o strategie deliberată de a maximiza timpul petrecut pe platforme și, implicit, veniturile din publicitate. UE pare hotărâtă să pună capăt acestor practici, iar amenințarea cu amenzi uriașe ar putea forța Meta să schimbe fundamental modul în care funcționează Facebook și Instagram.
Pe de altă parte, criticii spun că măsurile propuse de Comisie ar putea fi greu de implementat fără a afecta experiența utilizatorilor. De exemplu, dezactivarea scrollului infinit ar putea reduce semnificativ timpul petrecut pe platforme, ceea ce ar putea duce la scăderea veniturilor din publicitate. Cu toate acestea, susținătorii protecției consumatorilor consideră că sănătatea mintală a utilizatorilor ar trebui să fie mai importantă decât profiturile corporative.
Rămâne de văzut cum va răspunde Meta la aceste acuzații și dacă va face modificări voluntare pentru a evita amenzile. În trecut, compania a fost reticentă în a face schimbări majore, dar presiunea din partea autorităților de reglementare din întreaga lume crește. Pe lângă UE și SUA, și alte țări, precum Australia și Marea Britanie, investighează practicile Meta legate de siguranța copiilor și designul adictiv.
În concluzie, această acțiune a UE reprezintă un pas important în reglementarea platformelor sociale și ar putea stabili un precedent pentru alte jurisdicții. Dacă Meta va fi obligată să își modifice designul, s-ar putea ca și alte companii tech să urmeze același drum, ceea ce ar putea duce la o experiență online mai sănătoasă pentru toți utilizatorii.
De ce este important:
Această decizie a Comisiei Europene este crucială deoarece stabilește un precedent legal privind responsabilitatea platformelor sociale pentru designul care creează dependență. Dacă Meta va fi amendată, ar putea deschide calea pentru acțiuni similare împotriva altor giganți tech, precum TikTok, YouTube sau Snapchat. De asemenea, subliniază importanța protejării sănătății mintale a utilizatorilor, în special a minorilor, și forțează companiile să își asume un rol mai activ în prevenirea utilizării compulsive. În plus, această măsură ar putea influența legislația din alte țări, inclusiv din Statele Unite, unde dezbaterea privind siguranța copiilor pe rețelele sociale este tot mai aprinsă.
