Vineri, un purtător de cuvânt al UE a cerut Israelului să oprească legalizarea avanposturilor de coloniști, exproprierea de terenuri, demolările, evacuările forțate ale palestinienilor și alte acțiuni care „subminează viabilitatea soluției celor două state”. Această poziție a fost exprimată la câteva zile după ce cabinetul de securitate al Israelului a aprobat alocarea a 1,3 miliarde de shekeli (aproximativ 427,8 milioane de dolari) pentru înființarea a 34 de noi colonii în Cisiordania ocupată. Pachetul financiar reprezintă una dintre cele mai mari investiții recente ale Israelului în extinderea coloniilor și a atras critici dure din partea oficialilor palestinieni și a partenerilor internaționali.
Organizația Națiunilor Unite, Curtea Internațională de Justiție și majoritatea statelor consideră coloniile israeliene din teritoriile ocupate după 1967 ca fiind ilegale conform dreptului internațional. Israel respinge această interpretare. UE a susținut în mod constant că nu recunoaște suveranitatea Israelului asupra teritoriilor ocupate în 1967. Cu toate acestea, blocul celor 27 de state membre rămâne divizat în privința adoptării unor măsuri mai dure împotriva politicii de colonizare a Israelului.
Miniștrii de externe ai UE nu au reușit să ajungă la un consens săptămâna aceasta asupra unor propuneri care ar putea restricționa comerțul cu coloniile din Cisiordania ocupată, în ciuda apelurilor tot mai numeroase din partea mai multor state membre pentru acțiuni mai ferme. Diviziunile sunt evidente: unele țări, precum Irlanda, Spania și Belgia, pledează pentru sancțiuni, în timp ce altele, cum ar fi Germania, Ungaria și Cehia, sunt mai reticente, invocând relațiile strategice cu Israelul și necesitatea de a nu submina securitatea acestuia.
Presiunea diplomatică reînnoită vine pe fondul violențelor continue din Cisiordania ocupată, unde palestinieni, inclusiv copii, au fost răniți în incidente separate care au implicat coloniști israelieni și forțe israeliene. Vineri, doi copii palestinieni au fost duși la spital după ce au suferit leziuni la cap și la față, când coloniști israelieni ar fi aruncat cu pietre în vehiculul familiei lor în zona Wadi al-Sha’er, potrivit agenției de presă palestiniene Wafa. Într-un alt incident, un băiat palestinian de 16 ani a fost împușcat de forțele israeliene în Cisiordania ocupată și rămâne internat în spital.
„Toată lumea este de acord că situația din Cisiordania este cu adevărat intolerabilă”, a declarat șefa diplomației UE, Kaja Kallas, înaintea discuțiilor dintre miniștrii de externe ai UE de la Bruxelles, de luni. „Ceea ce se întâmplă în Cisiordania face ca soluția celor două state să fie din ce în ce mai imposibil de realizat”, a adăugat ea.
Incidentele violente nu sunt izolate. În ultimele luni, atacurile coloniștilor asupra satelor palestiniene s-au intensificat, inclusiv în localități precum Sinjil, unde coloniști înarmați au terorizat locuitorii, sau în satele din jurul coloniilor în expansiune, unde fermierii palestinieni sunt alungați de pe pământurile lor. Un caz recent relatat de Al Jazeera arată cum o colonie a „luat toaleta” unui sat palestinian, sufocându-l treptat. Biserica Angliei, de asemenea, și-a exprimat sprijinul pentru creștinii palestinieni, în ciuda reacțiilor negative, semnalând o preocupare internațională tot mai mare.
Analiștii consideră că aprobarea finanțării pentru 34 de noi colonii este un semnal clar că guvernul israelian, condus de Benjamin Netanyahu, nu intenționează să încetinească ritmul colonizării, indiferent de presiunile externe. De fapt, aceasta este cea mai mare alocare bugetară pentru colonii din ultimul deceniu, ceea ce indică o strategie deliberată de a consolida prezența israeliană în Cisiordania și de a face imposibilă orice soluție viabilă de tipul două state.
UE se află într-o poziție dificilă. Pe de o parte, există angajamentul declarat față de dreptul internațional și față de soluția celor două state. Pe de altă parte, statele membre nu reușesc să depășească diferențele politice interne și presiunile din partea unor actori precum Statele Unite, care rămân cel mai puternic aliat al Israelului. Deși Parlamentul European a adoptat rezoluții care condamnă coloniile, iar Curtea de Justiție a UE a stabilit că produsele din colonii nu pot fi etichetate ca fiind „made in Israel”, măsurile concrete de sancționare întârzie să apară.
În acest context, violențele împotriva copiilor palestinieni adaugă o urgență morală și umanitară. Organizațiile pentru drepturile omului, precum Amnesty International și Human Rights Watch, au documentat sute de cazuri de atacuri ale coloniștilor asupra palestinienilor, inclusiv asupra minorilor, fără ca autoritățile israeliene să intervină eficient. Dimpotrivă, coloniștii beneficiază adesea de protecția armatei israeliene, iar autorii violențelor rămân nepedepsiți.
Pentru palestinieni, această realitate este una de ocupație zilnică, cu umilințe, violențe și pierderea treptată a pământurilor. Copiii care sunt atacați cu pietre sau împușcați în timp ce se întorc de la școală sau joacă în curtea casei lor sunt victimele unei politici sistematice de expansiune. Comunitatea internațională, inclusiv UE, are obligația de a acționa, nu doar de a emite declarații.
De ce este important:
Acest subiect este crucial deoarece reflectă eșecul continuu al comunității internaționale de a aplica dreptul internațional și de a proteja populația civilă palestiniană. Extinderea coloniilor nu doar că încalcă norme fundamentale ale dreptului internațional, dar distruge orice șansă pentru o pace durabilă bazată pe soluția celor două state. Atacurile asupra copiilor subliniază urgența umanitară și necesitatea unor măsuri concrete, nu doar a unor declarații diplomatice. UE, ca actor global important, are responsabilitatea de a-și asuma un rol mai ferm, iar modul în care va acționa în următoarele luni va defini credibilitatea sa în materie de drepturile omului și ordine internațională.
