Președintele somalez, Hassan Sheikh Mohamud, a reacționat ferm, declarând că guvernul său este dispus să primească înapoi cetățenii somalezi, dar a subliniat că mulți dintre cei returnați nu sunt, de fapt, somalezi. „Nu ne-am respins poporul; ei dețin această țară. Și nu îi putem respinge”, a spus președintele la un eveniment de Ziua Independenței, joi. El a adăugat că Somalia are „întrebări legate de modul în care acești oameni ar fi returnați”.
Mohamud a explicat că oamenii din Cornul Africii au trăsături fizice similare, iar unii se prezintă drept somalezi pentru a solicita azil în Europa. El a făcut referire la cazuri anterioare în care persoane trimise înapoi ca somalezi s-au dovedit a fi din alte țări, inclusiv unii care „nu cunosc limba somaleză”. „Dacă sunt somalezi, îi vom primi. Dacă nu sunt, vă vom ajuta să aflați de unde provin și îi puteți trimite acolo”, a afirmat Mohamud.
Somalia se află încă în proces de reconstrucție după prăbușirea guvernului central în 1991 și războiul civil prelungit. Eforturile de redresare sunt îngreunate de rebeliunea armată a grupării al-Shabab, afiliată al-Qaida, care desfășoară atacuri mortale din 2006. Aceste condiții au determinat mulți tineri somalezi să încerce drumul periculos către Europa, adesea prin Libia, unde migranții se confruntă cu detenție, extorcare și violență. Premierul somalez se ocupă frecvent de astfel de cazuri, a spus Mohamud, adăugând că ambasadele somaleze au fost instruite să ajute cetățenii să se întoarcă.
Magnus Brunner, comisarul european pentru migrație, a declarat că țările de origine trebuie să își respecte angajamentele, „altfel, pot exista consecințe”. O evaluare a Comisiei Europene a concluzionat că cooperarea Somaliei în privința readmiterii este insuficientă. Conform noilor reguli, statele membre nu mai pot emite vize cu intrări multiple pentru somalezi, iar scutirea de taxe pentru deținătorii de pașapoarte diplomatice a fost eliminată. Timpul standard de procesare a cererilor de viză a fost extins de la 15 la 45 de zile. Suspendarea nu are o dată fixă de încheiere și este menită să exercite presiuni asupra Mogadishu pentru o cooperare mai strânsă.
UE a impus restricții similare Gambiei în 2021 și Etiopiei în 2024, ridicând restricțiile etiopiene în mai, după ce a considerat că cooperarea s-a îmbunătățit. Statele Unite au impus o interdicție de călătorie extinsă în 2025, după revenirea președintelui Donald Trump la putere, care acoperă cetățenii a 12 țări, inclusiv Somalia. Politica a atras atenția luna aceasta când Omar Abdulkadir Artan, desemnat arbitrul african al anului 2025, a fost refuzat la intrarea în SUA și nu a putut oficia la Cupa Mondială, deși deținea o viză valabilă.
Conflictul dintre UE și Somalia reflectă tensiunile mai largi legate de migrație. Pe de o parte, blocul european încearcă să își securizeze granițele și să reducă numărul de migranți ilegali, iar pe de altă parte, țări precum Somalia se confruntă cu provocări interne majore, inclusiv insecuritate și lipsa capacității de a verifica identitatea cetățenilor. Președintele Mohamud a subliniat că Somalia nu poate accepta persoane care nu sunt cetățeni ai săi, deoarece acest lucru ar crea probleme suplimentare într-o țară deja fragilă.
Experții în migrație consideră că măsurile UE ar putea avea efecte contrare, împingând mai mulți somalezi să încerce rute ilegale și mai periculoase. De asemenea, restricțiile de viză afectează nu doar migranții, ci și oamenii de afaceri, studenții și familiile care doresc să călătorească legal. În același timp, Somalia se confruntă cu o criză umanitară gravă, cu milioane de oameni dependenți de ajutor internațional, iar tensiunile diplomatice ar putea reduce sprijinul european.
De ce este important:
Această dispută dintre UE și Somalia evidențiază complexitatea politicilor migratorii și dificultățile de cooperare între statele dezvoltate și cele în curs de dezvoltare. Pe măsură ce Europa își înăsprește controalele, țări precum Somalia, afectate de conflicte și instabilitate, se luptă să își îndeplinească obligațiile de readmisie. Decizia UE de a impune restricții de viză nu doar că afectează relațiile bilaterale, dar riscă să agraveze situația migranților și să submineze eforturile de reconstrucție ale Somaliei. Este un semnal de alarmă pentru comunitatea internațională: fără soluții echitabile și sprijin real pentru țările de origine, criza migrației nu poate fi rezolvată durabil.
