Cazul, care a ajuns în fața Curții Intermediare a Poporului din Hangzhou, a implicat un angajat identificat doar prin numele de familie Zhou. Acesta lucra ca supervizor de asigurare a calității la o firmă de tehnologie din provincia Zhejiang, specializată în modele lingvistice de mari dimensiuni (LLM). Zhou câștiga un salariu anual de 300.000 de yuani (aproximativ 43.900 de dolari) și avea ca sarcină principală verificarea acurateței răspunsurilor generate de IA pentru utilizatori. Ironia sorții? Exact această tehnologie l-a înlocuit.
Compania, al cărei nume nu a fost dezvăluit de instanță, a decis să implementeze un sistem AI care să preia integral sarcinile lui Zhou. Ulterior, i s-a oferit o poziție inferioară, cu o reducere salarială de 40%. Zhou a refuzat, iar compania a reziliat contractul, invocând „impactul disruptiv al IA asupra rolului” și „necesitatea redusă de personal”. În esență, angajatorul a susținut că AI a făcut ca postul să fie redundant.
Zhou a contestat decizia printr-o cerere de arbitraj, solicitând despăgubiri mai mari pentru concediere abuzivă. A câștigat. Compania a dat în judecată în 2025, pierzând la tribunalul districtual. Acum, a pierdut și apelul. Curtea din Hangzhou a stabilit că „motivele de încetare invocate de companie nu se încadrează în circumstanțe negative precum reducerea personalului sau dificultăți operaționale și nici nu îndeplinesc condiția legală care face imposibilă continuarea contractului de muncă”. Mai mult, instanța a considerat că oferirea unei poziții alternative cu o reducere substanțială de salariu nu a fost rezonabilă.
Avocatul Wang Xuyang, din provincia Zhejiang, neimplicat în caz, a declarat pentru agenția de presă Xinhua că adoptarea IA nu justifică automat rezilierea unui contract de muncă pentru reducerea costurilor. „Companiile nu pot transfera costurile transformării tehnologice asupra angajaților”, a subliniat el. Aceasta este o problemă centrală: în timp ce economia chineză încetinește, iar profiturile corporative sunt sub presiune – inclusiv din cauza costurilor generate de conflicte internaționale, cum ar fi războiul din Iran – multe firme caută să reducă cheltuielile. Înlocuirea oamenilor cu IA pare o soluție tentantă, dar instanțele chineze încep să tragă linii clare.
Cazul lui Zhou nu este singular. Anul trecut, un muncitor din domeniul cartografierii datelor, la Beijing, a câștigat și el un proces similar după ce a fost înlocuit de IA. Panelul de arbitraj a decis că decizia companiei de a trece la IA a fost o alegere de afaceri, nu un eveniment incontrolabil, și că, prin concediere, compania transfera costul transformării tehnologice asupra angajatului. Concedierea a fost declarată ilegală.
Aceste decizii sunt importante nu doar pentru China, ci și pentru restul lumii. Pe măsură ce IA avansează, întrebarea „poate o companie să concedieze oameni pentru a face loc roboților?” devine tot mai presantă. În Statele Unite, de exemplu, legislația muncii este mai puțin protectoare în astfel de situații, iar companiile pot invoca mai ușor „necesități de afaceri”. În schimb, China, deși promovează agresiv IA, pare să recunoască nevoia de a proteja lucrătorii de efectele brutale ale automatizării.
Analizând mai profund, acest caz reflectă o tensiune fundamentală între inovație și drepturile omului. Guvernul chinez, sub conducerea lui Xi Jinping, a făcut din IA o prioritate națională, vizând ca țara să devină lider global până în 2030. În același timp, însă, există o conștientizare că șomajul tehnologic poate genera instabilitate socială. Decizia Curții din Hangzhou poate fi văzută ca un semnal că instanțele nu vor permite companiilor să folosească IA ca pe o scuză pentru a ignora contractele de muncă.
Pentru Zhou, victoria în instanță înseamnă despăgubiri și, poate, o reangajare – deși nu este clar dacă va dori să se întoarcă la o companie care l-a înlocuit cu un algoritm. Pentru ceilalți lucrători, este un precedent care le oferă speranță. Dar rămâne întrebarea: cât de departe poate merge protecția legală într-o economie care se automatizează rapid? Legiuitorii chinezi vor trebui să găsească un echilibru între eficiență și echitate.
De ce este important:
Acest caz stabilește un precedent legal crucial la nivel global, demonstrând că înlocuirea cu inteligența artificială nu este un motiv suficient pentru concedierea unui angajat, dacă nu există circumstanțe economice obiective. Într-o perioadă în care IA amenință milioane de locuri de muncă, decizia instanței din Hangzhou reamintește că drepturile muncitorilor nu pot fi sacrificate în numele progresului tehnologic. Pentru România și alte țări, acest caz oferă un model de reflecție asupra modului în care legislația muncii ar trebui să se adapteze la era digitală, protejându-i pe cei vulnerabili în fața schimbărilor accelerate.
