Povestea începe cu o oprire rutieră aparent banală. Judecătoarea Sara Hill a notat în motivarea sa că adjunctul de șerif nu avea „niciun motiv aparent” să efectueze căutarea în sistemul Flock, în afara faptului că vehiculul femeii avea plăcuță de înmatriculare din California. Practic, simplul fapt că mașina era înregistrată într-un alt stat a fost suficient pentru ca un agent să decidă să scormonească în uriașa bază de date care înregistrează mișcările a milioane de vehicule prin rețeaua de camere conectate la internet.
Aici lucrurile devin cu adevărat grave. După ce a extras istoricul de deplasare al femeii din sistemul Flock, adjunctul a folosit aceste informații pentru a-și justifica percheziția autovehiculului. În urma percheziției, susține acuzarea, ar fi fost descoperite aproximativ 41 de kilograme de metamfetamină. Pare o captură importantă pentru forțele de ordine, nu-i așa? Numai că judecătoarea Hill a fost de altă părere. Ea a scris negru pe alb că toate probele obținute ulterior căutării în Flock „trebuie suprimate ca fruct al unui pom otrăvit” — o expresie consacrată în dreptul american care desemnează probele obținute ilegal și care nu pot fi folosite în instanță.
Dar decizia nu se oprește aici. Judecătoarea Hill a lansat un atac mult mai amplu la adresa căutărilor fără mandat în baza de date Flock. Ea a subliniat că urmărirea locației oamenilor — chiar și atunci când aceștia se află în spații publice — devine „problematică din punct de vedere constituțional atunci când autoritățile pot cataloga în mod nediscriminatoriu și pasiv deplasările tale pe o perioadă extinsă de timp, pentru ca apoi să folosească acele informații în orice scop, oricând le convine”.
„Acesta este un tip de supraveghere în masă, nediscriminatorie”, a scris Hill. „Nu este direcționată către un singur individ, ca în cazul Carpenter v. Statele Unite, o speță a Curții Supreme care vizează modul în care agențiile guvernamentale accesează datele de localizare de pe telefoanele mobile. Este un instrument care colectează informații despre toate vehiculele care trec prin fața oricărei camere conectate la rețea, în orice moment, și livrează aceste informații forțelor de ordine la cerere.”
Este o formulare tranșantă, care pune degetul pe rana unei probleme mult mai largi: ce se întâmplă cu confidențialitatea într-o lume în care fiecare mașină care trece pe lângă o cameră inteligentă este înregistrată, catalogată și stocată pentru o perioadă nedeterminată? Cine are acces la aceste date? Și, poate cel mai important, cu ce drept?
Judecătoarea Hill nu este singura voce care ridică aceste întrebări. Dimpotrivă, ea se alătură unui cor tot mai numeros de critici ai Flock, veniți din spectrul politic de la stânga la dreapta. Mai multe guverne locale și statale, inclusiv cele din Florida și Texas, au anunțat că vor renunța la această tehnologie. Iar vineri, senatorul Bernie Sanders — democrat din Vermont — a introdus așa-numitul Block Flock Act, o lege care ar interzice agențiilor federale să folosească cititoarele automate de plăcuțe de înmatriculare precum cele produse de Flock.
Reacția companiei nu s-a lăsat așteptată. Garretty Langley, directorul executiv al Flock — pe care TechCrunch îl va intervieva pe scenă la Disrupt — a cerut un „compromis” între confidențialitate și siguranță publică. Totodată, el a oferit scuze femeilor care au fost urmărite de agenți ai forțelor de ordine folosind sistemul Flock. Un gest care, deși binevenit, ridică întrebarea dacă nu cumva este prea puțin, prea târziu.
În paralel, pe fondul valului de anulări de contracte, Flock ar fi oferit angajaților săi pachete voluntare de concediere, ca metodă de reducere a forței de muncă. Un semnal că presiunea publică și juridică începe să se resimtă serios în cifrele companiei.
Ceea ce face această decizie cu adevărat interesantă este că nu vine din partea unui activist sau a unei organizații pentru drepturi civile, ci din partea unui judecător federal care a aplicat legea așa cum este ea scrisă. Constituția Statelor Unite protejează cetățenii împotriva perchezițiilor și confiscărilor nerezonabile prin intermediul celui de-al Patrulea Amendament. Întrebarea pe care instanța a pus-o, în esență, este simplă: poate statul să te urmărească oriunde mergi, fără să te întrebe, doar pentru că tehnologia îi permite?
Răspunsul judecătoarei Hill a fost un „nu” categoric. Iar acest „nu” ar putea avea reverberații mult dincolo de cazul concret din Tulsa. Pentru că, dacă instanțele federale încep să aplice consecvent acest raționament, întregul model de business al companiilor care vând supraveghere în masă către autorități s-ar putea prăbuși.
Nu în ultimul rând, merită subliniat contextul tehnologic. Flock Safety nu este un jucător marginal. Rețeaua sa de camere acoperă mii de comunități din Statele Unite, iar baza de date rezultată este uriașă. Fiecare scanare a unei plăcuțe de înmatriculare adaugă o piesă la un puzzle care, în ansamblu, poate reconstitui traseul complet al unei persoane pe parcursul mai multor luni sau chiar ani. Nu e nevoie de un mandat, nu e nevoie de suspiciune rezonabilă, nu e nevoie de nimic altceva decât de acces la sistem.
Aceasta este, în fond, esența problemei pe care judecătoarea Hill a identificat-o: o tehnologie care a fost vândută ca instrument de siguranță publică s-a transformat, în practică, într-un mecanism de supraveghere generalizată, disponibil la cerere pentru orice agent care are chef să caute. Iar atunci când supravegherea devine atât de ieftină, de ușoară și de omniprezentă, granița dintre siguranță și control se estompează periculos de repede.
De ce este important:
Această decizie marchează un moment de cotitură în dezbaterea despre supravegherea tehnologică în Statele Unite. Pentru prima dată, un judecător federal califică explicit sistemul Flock drept o formă de „supraveghere în masă, nediscriminatorie”, ceea ce deschide calea pentru contestări juridice similare în întreaga țară. Dacă raționamentul se generalizează, companiile care vând tehnologii de recunoaștere automată a plăcuțelor ar putea pierde accesul la cea mai mare parte a pieței lor — agențiile de aplicare a legii. Mai mult, decizia ridică întrebări fundamentale despre echilibrul dintre siguranța publică și dreptul constituțional la intimitate, într-o eră în care tehnologia permite urmărirea fiecărui cetățean fără ca acesta să știe măcar că este urmărit. Iar introducerea Block Flock Act de către senatorul Bernie Sanders arată că tema a ajuns deja pe agenda legislativă federală. Pe scurt: ceea ce se întâmplă acum în Tulsa ar putea decide cum arată viața privată a milioanelor de americani în următorul deceniu.
