USS Lincoln a fost desfășurat în sprijinul războiului împotriva Iranului, iar misiunea sa a inclus o perioadă record de peste 260 de zile consecutive pe mare, fără escală într-un port. Această epuizare a resurselor și a echipajului a atras atenția mai multor parlamentari democrați, care cer răspunsuri și transparență din partea Pentagonului. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a respins însă aceste rapoarte, declarând că situația de la bord a fost „complet denaturată”.
Contextul geopolitic este unul extrem de complicat. Deși ostilitățile directe dintre SUA și Iran s-au mai domolit în ultimele săptămâni, marina americană a reimpus o blocadă asupra porturilor iraniene din strâmtoarea crucială Hormuz. Administrația Trump nu a oferit nicio claritate cu privire la modul în care intenționează să încheie războiul, iar prezența a două portavioane în regiune pare să fie o măsură de precauție pe termen lung.
USS George Washington a părăsit portul Da Nang, Vietnam, săptămâna trecută, conform unui comunicat al marinei. Portavionul, însoțit de un crucișător și un distrugător, a fost observat traversând strâmtoarea Singapore. Un oficial al marinei, care a vorbit sub condiția anonimatului pentru a detalia informații sensibile, a confirmat că Washington se află în strâmtoarea Malacca, care leagă Oceanul Pacific de Oceanul Indian, punându-l pe un curs direct spre Oceanul Indian. The Wall Street Journal a relatat anterior că Washington va înlocui Lincoln ca unul dintre cele două portavioane staționate în Orientul Mijlociu.
Această mutare lasă apele Pacificului fără prezența unui portavion american pentru o perioadă nedeterminată. Administrația Trump vede China, puterea dominantă din regiune, ca pe o „forță stabilizată” care trebuie doar descurajată să domine SUA sau aliații săi, nu ca pe principalul adversar global, așa cum era considerată sub administrația Biden. Această schimbare de paradigmă strategică are implicații profunde pentru securitatea regională și pentru echilibrul de putere din Asia-Pacific.
USS Lincoln a pornit inițial pe 21 noiembrie din San Diego și a ajuns în Orientul Mijlociu în ianuarie, înainte de lansarea războiului împotriva Iranului pe 28 februarie. Marina a recunoscut că conflictul a creat un „mediu extrem de contestat, în care centrele tradiționale de aprovizionare din Orientul Mijlociu au fost perturbate de acțiunile de luptă”. Acest lucru a dus la lipsuri și la pierderea corespondenței la bordul portavionului, conform unui comunicat al marinei. „Conducerea a prioritizat proviziile critice pentru misiune: mai întâi alimentele, apoi articolele de igienă, apoi corespondența”, se arată în comunicat, care asigură că marinarii au acum acces la apă curată și la „opțiuni de masă sănătoase”.
Parlamentarii democrați cer investigații, mai multe informații și o vizibilitate mai mare asupra condițiilor de la bordul navei, care trebuia să se întoarcă acasă în mai. „Desfășurarea prelungită a Lincoln este deosebit de semnificativă, deoarece are loc în contextul operațiunilor militare continue împotriva Iranului și al posibilității ca forțe navale substanțiale ale SUA să fie necesare în regiune pentru o perioadă extinsă”, a scris senatorul Richard Blumenthal, membru al Comisiei pentru Forțe Armate a Senatului, într-o scrisoare adresată conducerii marinei, cerând răspunsuri la mai multe întrebări.
Senatorul Ruben Gallego, veteran al Corpului de Infanterie Marină, a declarat pe rețelele de socializare că intenționează să ducă o delegație bipartizană într-o vizită oficială de supraveghere la bordul navei și că modul în care sunt tratați marinarii este „nu doar dezgustător, ci și periculos”. Hegseth, aflat într-o vizită în Panama, a declarat reporterilor că vrea ca marinarii de pe Lincoln să se întoarcă acasă și ca echipajele să fie rotite cât mai repede posibil, dar a respins rapoartele despre problemele de la bord. „Ne asigurăm că fiecare navă, fiecare echipaj, fiecare căpitan are tot ce putem oferi în fiecare moment. Unele desfășurări sunt mai lungi decât altele, și am mai mult respect și recunoștință pentru acești marinari decât oricine. Ceea ce fac ei pe acele mări agitate, în acele condiții austere, cu mai puține escale – este incredibil.”
Conducerea marinei, inclusiv secretarul interimar Hung Cao, a organizat săptămâna trecută o întâlnire tensionată cu familiile trupelor de la bordul USS Lincoln, la care comandanții forțelor aeriene și de suprafață ale marinei au promis că vor face tot ce pot pentru a ușura situația portavionului. NPR a relatat anterior despre această întâlnire. Când au apărut primele rapoarte despre lipsa alimentelor la bord, în aprilie, marina a respins aceste informații, numindu-le „false”. De atunci, au apărut rapoarte că marinarii de pe Lincoln se confruntă cu probleme de sănătate mintală. Marina a declarat într-un comunicat că „nu a observat o creștere a ideilor sau tentativelor suicidare la bordul navei”, dar oficialii au refuzat să furnizeze date, invocând securitatea operațională și confidențialitatea pacienților. Un oficial al marinei a declarat că un marinar de pe Lincoln a căzut peste bord la începutul lunii august, dar că persoana a fost recuperată rapid, tratată de departamentul medical al navei și transferată de pe navă pentru îngrijiri ulterioare. Oficialul nu a vrut să spună dacă este considerată o tentativă de sinucidere.
Comandamentul Central al SUA, care supraveghează operațiunile militare din Orientul Mijlociu, a respins rapoartele despre condițiile proaste. „Marinarii și pușcașii marini ai Grupului de Lovitură al Portavionului Abraham Lincoln rămân rezistenți și hotărâți după mai mult de 260 de zile pe mare, 10.000 de zboruri de avioane și 1,5 milioane de livre de muniție consumate”, a declarat comandamentul pe rețelele de socializare.
Această situație ridică întrebări serioase despre sustenabilitatea operațiunilor navale pe termen lung, despre impactul asupra moralului echipajelor și despre capacitatea SUA de a menține o prezență militară globală fără a sacrifica bunăstarea oamenilor săi. De asemenea, subliniază tensiunile dintre nevoile operaționale și resursele umane, o problemă care va deveni tot mai acută pe măsură ce conflictele se prelungesc.
De ce este important:
Această știre evidențiază o criză ascunsă în cadrul forțelor armate americane: epuizarea echipajelor și lipsurile logistice într-o misiune prelungită. Decizia de a trimite un alt portavion în Orientul Mijlociu, lăsând Pacificul fără acoperire, reflectă prioritățile strategice ale administrației Trump, dar și vulnerabilitățile unui sistem militar suprasolicitat. Problemele de sănătate mintală și de aprovizionare la bordul USS Lincoln nu sunt doar detalii interne, ci semnale de alarmă privind sustenabilitatea operațiunilor militare și tratamentul rezervat militarilor. În plus, mutarea subliniază escaladarea tensiunilor cu Iranul și incertitudinea cu privire la strategia de ieșire din conflict, cu implicații majore pentru securitatea globală și pentru echilibrul de putere din Asia-Pacific.
