Ungaria îl alege pe judecătorul înlăturat de Orban ca nou președinte: o nouă lovitură pentru moștenirea fostului premier

Într-o mișcare care a surprins puțină lume, dar care spune multe despre direcția în care merge Ungaria, parlamentul de la Budapesta l-a confirmat marți pe Andras Baka, fostul președinte al Curții Supreme, ca nou șef al statului. Votul secret a fost copleșitor: 140 de voturi pentru, doar șase împotrivă și nicio abținere. E greu să nu vezi aici un simbol puternic, aproape poetic, dacă ții cont de istoria recentă a țării. Baka nu e doar un nume oarecare în justiția maghiară; el este omul pe care Viktor Orban l-a dat afară din funcție acum mai bine de un deceniu, pentru că a îndrăznit să critice reformele care, în viziunea sa, amenințau independența justiției. Acum, același om urcă la cea mai înaltă funcție din stat, într-o țară care încearcă să-și demonteze, bucată cu bucată, moștenirea lăsată de fostul premier.Nominalizarea a venit din partea partidului Tisza, formațiunea care a câștigat alegerile din aprilie cu o majoritate constituțională de peste două treimi din locurile parlamentare. În momentul în care l-au propus pe Baka, deputații Tisza au subliniat că experiența lui vastă, inclusiv două mandate la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg, reprezintă „un activ semnificativ” pentru construirea „noii ordini constituționale a Ungariei”. E o declarație care sună aproape ca un manifest, și nu întâmplător. Tisza nu se mulțumește doar să câștige alegeri; vrea să rescrie regulile jocului, iar Baka este, în ochii lor, omul care poate da credibilitate acestui demers.Dar, desigur, nu totul e roz. Fidesz, partidul care a dominat politica maghiară timp de 16 ani și care a suferit o înfrângere zdrobitoare în aprilie, a boicotat votul. Liderii lor au acuzat Tisza că folosește tactici autoritare pentru a remodela sistemul politic, exact ceea ce li se reproșa lor în trecut. E o ironie pe care nimeni nu o ratează, dar și o acuzație pe care Tisza o respinge ferm. Pentru ei, tot ce fac e o curățenie necesară, o resetare a unei țări care a fost ținută sub o cizmă politică prea mult timp.Andras Baka, la 73 de ani, nu e un novice în ale puterii. A fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, apoi a devenit președintele Curții Supreme a Ungariei în 2009. Doi ani mai târziu, a fost înlăturat din funcție, după ce a criticat public reformele guvernului Orban, reforme pe care le-a considerat o amenințare directă la adresa independenței justiției. Practic, a fost pedepsit pentru că și-a făcut meseria de judecător, pentru că a vorbit despre ceea ce vedea ca fiind o erodare a statului de drept. Acum, aceeași justiție pe care a încercat să o protejeze îi oferă cea mai înaltă recunoaștere. E greu să găsești o răzbunare mai elegantă, mai simbolică, mai profundă.Baka va prelua oficial funcția pe 19 august, dar deja umbra lui se simte. El îl înlocuiește pe Tamas Sulyok, un nume pus de Orban, care a fost demis cu câteva săptămâni în urmă printr-o amendare constituțională. Asta face parte dintr-o campanie amplă a Tisza de a demonta structurile de putere construite de Orban în cei 16 ani de guvernare. Și nu se opresc aici. Tisza a folosit deja majoritatea pentru a reforma mass-media, a înființat o forță de luptă împotriva corupției și a impus un mandat de maximum opt ani pentru funcția de prim-ministru, ceea ce, practic, îl blochează pe Orban să mai revină vreodată la conducere. E o lovitură bine calculată, o strategie de șah politic care vizează nu doar prezentul, ci și viitorul.Acum, să fim sinceri: președinția Ungariei nu e o funcție cu puteri uriașe. E în mare parte ceremonială, cu autoritate limitată de a veto sau de a trimite legi înapoi în parlament. Dar simbolismul contează enorm în politică, iar numirea lui Baka e văzută de mulți ca o respingere clară, definitivă, a moștenirii lui Orban. E un semnal că Ungaria vrea să se întoarcă la valorile europene, la statul de drept, la o justiție independentă. E un semnal că nu doar alegerile s-au schimbat, ci și mentalitățile.Ce înseamnă asta pe termen lung? E greu de spus. Ungaria e într-un punct de cotitură, iar Tisza are o misiune uriașă: să reconstruiască încrederea în instituții, să repare relațiile cu Uniunea Europeană, să scoată țara din izolarea în care a băgat-o Orban. Baka, cu trecutul lui impecabil în justiție, cu curajul de a-și spune părerea chiar și când asta însemna să-și piardă funcția, pare alegerea potrivită pentru a da tonul acestei noi ere. Dar drumul e lung, iar Fidesz nu va dispărea peste noapte. Boicotul lor e doar începutul unei opoziții care se va lupta să-și păstreze influența.În final, asta e o poveste despre cum justiția poate învinge politica, chiar dacă durează ani de zile. Andras Baka a fost pedepsit pentru că a spus adevărul, iar acum e răsplătit pentru același lucru. E o lecție pentru toți, nu doar pentru unguri: curajul de a rămâne integru, chiar și atunci când prețul e mare, poate aduce, în cele din urmă, recunoașterea pe care o meriți. Ungaria tocmai a făcut un pas important în această direcție, iar lumea urmărește cu interes ce va urma.### De ce este important:Această numire nu este doar o schimbare de persoană la vârful statului ungar. E un semnal puternic că Ungaria încearcă să rupă definitiv cu trecutul autoritar al lui Viktor Orban. Andras Baka, un om care a fost înlăturat pentru că a apărat independența justiției, devine acum președinte, ceea ce arată că statul de drept și valorile democratice încep să fie din nou prioritare. Pentru Europa, asta înseamnă un partener mai previzibil, mai aliniat la standardele UE. Pentru cetățenii maghiari, e o speranță că instituțiile pot fi reconstruite pe baze solide. Iar pentru toți cei care urmăresc politica globală, e un exemplu viu că nicio putere nu e eternă și că justiția, chiar dacă întârziată, își poate găsi drumul înapoi.