Discuțiile s-au concentrat pe servicii consulare și pe facilitarea returnărilor voluntare sau forțate ale afganilor din Europa. Abdul Qahar Balkhi, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al talibanilor, a numit vizita „istorică”, subliniind că este prima dată când o delegație afgană poartă negocieri cu Comisia Europeană și cu state membre UE la Bruxelles. Potrivit acestuia, agenda a inclus și posibila deschidere a unui consulat afgan în UE, reluarea serviciilor consulare pentru afganii din Europa și „măsuri de consolidare a încrederii”.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirmat că la întâlnire au participat oficiali ai Comisiei și reprezentanți ai 15 state membre, într-o locație nedezvăluită. Aceasta a fost o continuare a unei reuniuni tehnice anterioare, desfășurate la Kabul în ianuarie. „Serviciile Comisiei și Suedia au co-prezidat o reuniune la nivel tehnic astăzi la Bruxelles cu reprezentanți tehnici ai autorităților de facto din Afganistan, responsabili de returnare și readmisie”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Afganii reprezintă unul dintre cele mai mari grupuri de migranți care solicită azil în UE, dar un număr tot mai mare de guverne doresc să accelereze și să crească numărul deportărilor pentru cei ale căror cereri sunt respinse sau care comit infracțiuni în țările gazdă. În acest context, dialogul cu talibanii este văzut ca o necesitate practică, deși niciun stat membru UE nu recunoaște oficial regimul taliban.
Criticii, însă, consideră că această abordare este profund greșită. Fereshta Abbasi, cercetătoare la Human Rights Watch, a declarat: „Orice angajament cu talibanii trebuie să prioritizeze protejarea drepturilor omului și responsabilitatea – nu deportarea oamenilor către pericol. Țările UE își subminează credibilitatea condamnând abuzurile talibanilor și urmărind responsabilitatea pe de o parte, în timp ce cooperează cu talibanii pentru a returna forțat afgani pe de altă parte.”
De la preluarea puterii, talibanii au impus restricții severe asupra drepturilor femeilor și libertății de mișcare, au interzis fetele de la educația dincolo de școala primară și au aplicat legi morale care limitează exprimarea liberă și accesul la locuri de muncă. Activiștii afgani și laureata Premiului Nobel pentru Pace, Malala Yousafzai, au condamnat vehement întâlnirea. „Europa nu trebuie să legitimeze un regim responsabil pentru una dintre cele mai grave crize ale drepturilor omului din lume. Orice angajament cu talibanii trebuie să înceapă și să se încheie cu drepturile femeilor și fetelor afgane”, a scris Malala pe X.
În ciuda criticilor, UE pare să meargă mai departe cu această abordare pragmatică, argumentând că dialogul tehnic nu echivalează cu recunoașterea diplomatică. Cu toate acestea, simbolismul întâlnirii de la Bruxelles este puternic: pentru prima dată, talibanii sunt primiți la masa negocierilor în inima Europei, la doar câțiva ani după ce au fost considerați paria internaționali.
Analizând situația, este clar că UE se confruntă cu o dilemă morală și practică. Pe de o parte, statele membre au obligații legale și umanitare față de refugiați și solicitanții de azil. Pe de altă parte, presiunile interne legate de imigrație și securitate determină guvernele să caute soluții rapide, inclusiv prin cooperare cu autorități controversate. În acest caz, riscul este ca dialogul să fie interpretat de talibani ca o validare a politicilor lor represive, ceea ce ar putea încuraja și mai mult abuzurile.
În plus, există temeri că returnările forțate ar putea pune în pericol viețile afganilor, în special ale femeilor și minorităților, care se confruntă cu persecuții în Afganistanul taliban. Organizațiile pentru drepturile omului cer ca orice cooperare să fie condiționată de progrese reale în domeniul drepturilor omului, nu doar de interesele migraționiste ale Europei.
Pe termen lung, această întâlnire ar putea deschide calea pentru un angajament mai larg, inclusiv în domeniul securității și al combaterii terorismului. Dar, pentru moment, rămâne o mișcare controversată, care împarte opinia publică și politică europeană.
De ce este important:
Această întâlnire marchează o schimbare semnificativă în politica externă a UE față de Afganistan, după ani de izolare a talibanilor. Ea reflectă tensiunea dintre valorile umanitare și presiunile practice legate de migrație și securitate. Deciziile luate în urma acestor discuții vor avea un impact direct asupra vieții a mii de afgani din Europa și din Afganistan, precum și asupra credibilității UE ca apărător al drepturilor omului la nivel global.
